Mihail Manoilescu

Mihail Manoilescu (n. 9 decembrie 1891, Tecuci; d. 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet) a fost un publicist, economist, ministru de externe și politician român.

Printre alte funcții publice pe care le-a deținut, Mihail Manoilescu a fost ministru al afacerilor străine al României în vara anului 1940, în cadrul regimului Ion Antonescu. Ideile sale despre economie au fost intens popularizate și aplicate în America de Sud.

Biografie

Rămas orfan de tată la 9 ani, se mută cu familia sa la Iași. Cu toate că manifesta interes pentru drept, din cauza condițiilor dificile ale familie sale, face studii de inginerie la București, terminând primul în anul 1915.

După primul război mondial, Manoilescu a fost funcționar cu rang secundar în guverne liberale și averesciene. În anul 1926, aflat într-o misiune economică în Italia, îl cunoaște pe dictatorul fascist Benito Mussolini, al cărui admirator devine. Partizan al revenirii regelui Carol al II-lea pe tronul României, Manoilescu este întemnițat în toamna anului 1927, dar este achitat la procesul ținut în 1928.

În 1929 a publicat la Paris, la editura Giard, în colecția "Bibliothèque Économique Internationale" prima versiune a operei sale fundamentale "Teoria protecționismului și schimburile internaționale".

După revenirea pe tron a regelui Carol al II-lea, Manoilescu a fost foarte influent în cadrul camarilei regale, fiind ministru pe resort economic în diverse guverne țărăniste. În paralel, a desfășurat o mare activitate teoretică în domeniul economic, în țară, Italia și Portugalia. Ideile sale corporatiste și protecționiste încep să fie aplicate în Brazilia ca bază de dezvoltare industrială a acestei țări.

În 1937 Manoilescu a început să finanțeze publicația "Buna Vestire", un organ al organizației Garda de Fier. Manoilescu a fost membru în Senatul legionar.

În 1938 și-a organizat ideile economice și politice în cadrul unui experiment în Transilvania. Tentativa a fost distrusă de adversarii săi politici, astfel că Manoilescu a suferit mari pierderi financiare.

În iulie 1940 Manoilescu a fost desemnat ministru de externe în guvernul condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea forțelor revizioniste, susținute și de fasciștii italieni, România a fost nevoită să facă importante concesii teritoriale statelor vecine. Întreg capitalul de simpatie, real sau pretins, de care ar fi beneficiat Manoilescu pe lângă oficialitățile italiene, nu a servit la nimic. Aflat într-un post dificil din pricina presiunilor geopolitice, Mihail Manoilescu nu a fost nici măcar lăsat să protejeze interesele României - de aici survine și caracterul de „dictat” al „arbitrajului” de la Viena. Luând la cunoștință de noua frontieră pe care o trasaseră „arbitrii”, ministrul Manoilescu „s-a prăbușit pe masă leșinat”, conform mărturiei ministrului de externe italian, Galeazzo Ciano .

„Tribunalul arbitral” de la Viena a fost constituit încălcând orice norme de drept internațional, miniștrii de externe ai Germaniei nazisete și Italiei fasciste proclamându-se în măsură a face arbitrajul între România și Ungaria.

În calitatea sa oficială, la 30 august 1940, Manoilescu a semnat, forțat, Dictatul de la Viena, prin care Germania nazistă a acordat Ungariei prin „arbitraj” o importantă parte a Transilvaniei.

Pe data de 12 octombrie 1944, la puțin timp după începutul ocupației sovietice, Manoilescu a fost întemnițat fără proces, timp de 14 luni. În perioada decembrie 1945 - decembrie 1948 Manoilescu și-a oferit expertiza economică noilor autorități comuniste. A fost arestat din nou de autoritățile comuniste în decembrie 1948; a fost deținut în pușcăriile de la Jilava, Ocnele Mari și Sighet, unde a decedat la sfârșitul anului 1950. A fost înhumat la groapa comună. Comuniștii l-au judecat post mortem pentru publicarea unor articole pro-fasciste, fiind condamnat pe data de 12 aprilie 1952 la 15 ani de închisoare precum și la confiscarea proprietății particulare. Familia a fost anunțată de moartea sa în 1958.

Opera

Cărți

• Problema despăgubirilor de război (1919)
• Contribuția culturii generale la formarea concepției tehnice (1920)
• Politica statului în chestiunea refacerii industriale (1920)
• Cum putem reînvia Leul aur (1923)
• Organizarea financiară a economiei naționale (1924)
• La théorie du protectionisme industriel (Paris, 1929) - cu versiuni în italiană și engleză
• Întoarcere la ogor (1931)
• Echilibrul economic european (1931)
• Metodele în economia politică (București, 1932)
• O activitate parlamentară corporativă (patru discursuri în Senat din Decembrie 1932) (1933)
• Gândirea europeană la Congresul de la Roma (1933)
• Lupta ortodoxiei împotriva materialismului (1933)
• Unitatea spirituală a Europei (1933)
• Le siècle du corporatisme (Secolul corporatismului) (Editions "Payot", Paris, 1934)
• Românism și Ortodoxie (1936)
• Secolul Corporatismului (Editura "Naționala-Ciornei", București, 1937) - traducere de D. Livezeanu după volumul original apărut în lb. franceză cu titlul: "Le siècle du corporatisme", Editions "Payot", Paris
• Partidul unic - Instituție politică a regimurilor noi (București, 1937)
• Doctrinele și teoriile noastre în lumina criticei (Tip. "Bucovina", București, 1937)
• Finanțarea și efectul lucrărilor publice ca stimulent în țările agricole (Tip. "Monitorul Oficial", București, 1937)
• Încercǎri în filosofia științelor economice, București, Monitorul oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, 1938
• La situation économique de la Roumanie en 1929 (1940)
• Rostul și destinul burgheziei românești (1940)
• Memorii, 1945 (publicate în 1993)

Traduceri

• O seculo do corporativismo; doutrina do corporativismo integral e puro; traduçăo de Azevedo Amaral, Rio de Janeiro, J. Olympio, 1938.
• Die nationalen produktivkräfte und der aussenhandel; theorie des internationalen warenaustausches, Berlin, Junker und Dünnhaupt verlag, 1937.
• "Etica Politicaă" tradusă din limba franceză de Elena Manoilescu, prefațată de Vasile Morar și publicată în 2010 la editura Spandugino Publishing House

Articole

• Sindicalizarea legală a industriilor (expunere de motive și ante-proiect de lege) (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1932) - în colaborare cu Grigore Manoilescu
• România, Stat Corporativ (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1933)
• Profesiunile libere în Statul Corporativ (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1933)
• Preoții și Profesorii în Statul Corporativ (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1933)
• Regimul nostru fiscal (asigurările sociale) (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1933)
• Filozofia și doctrina corporatistă (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1934)
• Spațiul economic corporativ (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1934)
• Românismul și dreptul său (discurs ținut la Senat la 3 Decembrie 1935) (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1935)
• Revizuiri și anticipări (discurs la Mesaj în Senat) (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1936)
• Ideea de plan (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1936)
• Tendințele tinerei generații (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1936) - în colaborare cu Mircea Vulcănescu
• Generația Nouă și politica veche (discurs tinut la Senat în 27 Noembrie 1936) (Colecția revistei "Lumea Nouă", Nr. 19, București, 1936)
• Syntese de l'economie roumaine (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1936)
• Portugalia lui Salazar (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1936)
• Două reforme aparente (discurs ținut la Senat) (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", Nr. 20, București, 1936)
• Lupta împotriva muncei și a jertfei (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1936)
• Sensul antiburghez al revoluției naționale (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1937)
• Le parti unique, în: "Ouvrier francaise", Paris, 1937
• Protecționismul și schimbul internațional (Biblioteca revistei "Lumea Nouă", București, 1937)
• România - Stat Național-Corporativ (programul oficial al Ligei Național-Corporatiste) (București, 1938)
• Încercări în filosofia științelor economice (prelegeri pe care Prof. Mihail Manoilescu le-a ținut în fiecare an la deschiderea cursului său de Economie Politică, la Școala Politehnică din București)
• Dimensiunea slavă, în "Lumea Nouă", 1941
• N'am avut oameni de stat, în "Lumea Nouă", 1941

Referințe

• Vasile Nechita, Mihail Manoilescu, creator de teorie economică, Iași, Editura Cugetarea, 1993
• Robert Păiușan, Mihail Manoilescu. Repere biobibliografice, București, Editura ASE, 2005
• Constantin Schifirneț, Evoluția burgheziei românești. Mihail Manoilescu, in Formele fără fond, un brand românesc, București: Comunicare. ro, 2007, pp. 174-179
• Constantin Schifirneț, Mihail Manoilescu: o viziune monografică despre burghezia română, in Sociologie românească modernă, București: Criterion Publishing, 2009, pp. 125-166

Predecesor: Grigore Gafencu

Ministrul Afacerilor Străine 4 iulie - 4 septembrie 1940

Succesor: Prințul Mihail Sturdza