Mircești, Iași

Mircești
—  Sat  —
Coordonate: 46°54′2″N 27°40′19″E
Țară	România
Județ	Iași
Comună	Mircești
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	737519
Prefix telefonic	+40 x37

Mircești este o localitate în județul Iași, România. Este reședința comunei cu același nume

Satul Mircești, străvechea așezare din județul Iași, de pe malul drept al Siretului, rămâne pentru localnici, oameni de cultură sau turiști, un reper major al istoriei și al culturii naționale. De numele localității se leagă nu numai evenimente social-istorice, ci și numele “regelui poeziei”- Vasile Alecsandri, despre a cărui viață și operă au învățat toți românii.

Valoarea de patrimoniu a acestei așezări moldave, cu rezonanțe istorice și culturale, o reprezintă oamenii, faptele și“bardul de la Mircești”, el însuși o valoare emblematică a societății din al XIX-lea veac și a literaturii române.Oricîte au fost cărările destinului său, ca om și scriitor, Alecsandri, prin biografie și operă, înscrie localitatea Mircești sub zodia eternității.

Primul document scris despre existența satului Mircești datează din 7 iunie 1455, cînd domnul Moldovei, Petru Aron, a întărit mai multe sate pe Siret, printre care și Mircești. Folosirea, în document, a cuvîntului „întărește”, confirmă faptul că satul era mai vechi: “Noi, cu mila lui Dumnezeu, Petru voevod, domn al țării Moldovei. Facem știre cu această carte a noastră, tuturora cine pre dînsa va ceti sau cetindu-se va auzi, pentru această adevărată slugă a noastră și credinciosul boeriu, Gavriil Spathariu au slujit noaă cu dreaptă credință. Pentru aceea, văzîndu-i a lui dreaptă și credincioasă slujbă către noi, l-am miluit cu deosebită a noastră milă, i-am dat și i-am întărit satul anume Stețcani (Tețcani n.a.)...Sîrbi (Șcheia) pe Siret și Mircești și jumătate din Blicești pe Topoliță... ce l-au cumpărat de la Baico drept 50 zloți... Iară pentru mai mare întărire a celor mai sus scrisă, am poruncit credinciosului nostru boeriu Petrei logofătului să scrie și pecetea noastră să o spînzure către această carte a noastră. Au scris Dobrul, în Suceava, la leat 6963 (1455) iunie 7.”3

Investigațiile arheologice în terasa joasă a Siretului și fragmentele de ceramică amintite mai sus duc la concluzia că satul Mircești a existat înainte de 1455 și se afla în lunca Mircești, pe lîngă lacul Bulboaca. Desele inundații ale Siretului, cît și construirea liniei ferate i-au determinat pe oameni ca, treptat, să-și întemeieze alte gospodării pe actuala vatră a satului.

Alte informații despre satul Mircești la aflăm dintr-un uric din anul 1528 (din prima domnie a lui Petru Rareș ) dat la 18 martie la Vaslui: “ Petru Voievod, domnul Moldovei, întărește uric lui Luca Dreptate și surorii lui, Anușca, copiii Stanei, nepoții lui Giurgea Cozmăscul, lui Dragoș Cîndescu și lui Toader de la Molnița, pentru dreapta lor slujbă, două sate pe Siret, Cozmești, unde a fost Bratul, și Mircești, unde a fost Oană. Credința domnului și a fiului său Bogdan. Sfat domnesc. Toader logofăt. Scrie Vascan Nebojatcovici ( întîlnim și Nebojatco n.a.).” 4

Prin moștenire, moșia Mircești a ajuns în stăpînirea rudelor foștilor proprietari mai sus menționați, dreptul lor de proprietate fiind recunoscut și întărit de Bogdan Lăpușneanu, domnul Moldovei (1568-1572): „Bogdan Voievod, domnul Moldovei, întărește uric lui Stanca, Măgdălina, Anghelina și Marica, fiicele lui Luca Dreptate, strănepoate Stanei, fiica lui Giurgea Cozmăscul două sate pe Siret, Cozmești unde a fost Bratul, cu jumătate din vadul ce este în Siret și Mircești, unde a fost Oană, din privilegiul de întărire de la Ștefan Voievod cel Bătrîn. Credința domnului și a fraților săi Mihail, Petru și Constandin. Sfat domnesc. Gavril, mare logofăt. Scrie Simion Popa-7077 (1569) 13 iulie.”5

Mai multe proprietăți din jurul satului Mircești au aparținut lui Oană și rudelor sale. El a fost Oană Limbă Dulce, iar Mircea Limbă Dulce sau Dolcescu vistiernicul, este cel care a dat numele satului. Numele boierului este întîlnit și în alte documente istorice. La 26 mai 1449 ( 6957) în Roman (Tîrgul de Jos), domnul Moldovei a întărit actul de danie prin care Mănăstirea Moldovița primea o posadă (Posada pe Moldova). Printre dregătorii din sfatul domnesc ce au fost de față la întărirea acestui act, se afla și boierul Mircea Dolcescu.6

La 24 mai 7107 (1599) Nicoară Potcoavă a cumpărat o pătrime din moșia Mircești și o pătrime din moșia Cozmești, de la Cozmăscul și Ștefan. Todosia, fiica Anghelinei, a vîndut în 1603 o parte din moșia Mircești lui Nicoară logofătul, pentru suma de 100 taleri. Moșia avea loc de moară și pod plutitor pe Siret. Actul de vînzare-cumpărare a fost scris și întărit la 2 iunie 1603, la Suceava.7

Cumpărarea moșiilor din Mircești și Cozmești (Iugani) a fost întărită și de Ieremia Movilă, domnul Moldovei, la 3 iunie 7111 (1603) tot la Suceava.8

Rudele Anghelinei au vîndut la 15 aprilie 7113 (1605) și partea lor dreaptă din moșiile Mircești și Cozmești tot lui Nicoară logofătul, cu 100 taleri și 20 oi cu miei, după cum arată actul de vînzare-cumpărare: “Iată, eu Condrea, fiul Măgdălinei, nepotul Anghelinei Țînțăroaiei din Mircești și din Cozmești și iarăși nepotul Stancăi de acolo și sora lui Chelsia și cu nepoata lor, cu Vasile, fiul Todosiei de acolo, și cu sora Cîrstina și cu nepoata lor Todosie, fiica lui Lupu, de acolo, înșine de la noi înstiințăm cu acest zapis al nostru...că am vîndut partea noastră de ocină și dedină, a patra parte din moșiile Mircești și Cozmești, pentru 100 taleri și 20 oi cu miei. La această tocmeală au fost de față Gligore Diac din Șcheia... și popa din Iugani și Ionașco Mihoci, de acolo... și Marco din Săbiiani (Săbăoani n.a ) și Patir din Stețcani (Tețcani) și Rusul din Mircești...Scris în Mircești în anul 7113(1605) aprilie15. Popa Gherasim din Iugani.”9

La 31 august 7114 (1606) Condrea Hasnas și cu fiul său Vasile au împrumutat în orașul Roman 30 de taleri pentru un an de zile, de la jupînul Dumitrașco, punînd zălog ocina pe care o mai aveau în Mircești.10

Domnitorul Radu Mihnea a întărit la Iași, la 8 aprilie 7125 (1617) mai multe sate vistiernicului Nicoară Prăjescul, printre care Mircești, Cozmești (Iugani) și Tețcani cu moară pe pîrîu.11

Mai tîrziu, la 13 ianuarie 1622, proprietățile lui Nicoară Prăjescul au fost moștenite de fiii lui, Ionașco și Lupu, între care și podul de peste Siret și siliștea Cozmești. Satul Mircești a fost proprietatea lui Ionașco Prăjescul, iar moșia a trecut în stăpînirea clucerului Toderașco, fiul lui Ionașco. Într-un zapis din 24 septembrie 7198 (1689) se menționează că Maricuța, fiica lui Toderașco Prăjescul de Stolniceni, împreună cu soțul ei Nicolae, fiul lui Stîrce, au vîndut satele Cozmești și Mircești lui Iordache Ruset.

În 1783, proprietar al moșiei Mircești era spătarul Enacachi Millo, răsstrăbunicul actorului Matei Millo. Fiul lui Enacachi, Andrei Millo, a vîndut moșia în 1828 hatmanului Alecu Ghica. În 1831 vornicul Vasile Alecsandri, tatăl poetului, cumpărase deja moșia de la Alecu Ghica. Poetul a locuit din copilărie la Mircești, care a devenit proprietatea sa. După moartea poetului, la 22 august 1890, prin testament, proprietară a moșiei Mircești devine soția sa, Paulina Alecsandri, pînă în 1921, cînd a decedat, iar moșia a rămas nepoatelor sale, Margareta și Elena Catargi.12

Prin reformele agrare din 1864, 1921 și 1945, sătenii din Mircești au fost împroprietăriți cu teren din această moșie. După 1948, deși era proprietara casei (Curtea) și a terenului din jur (50 ha), Elena Catargi a fost persecutată de autorități și a avut domiciliu forțat la Roman.

Conacul, livada și terenul din jur au fost administrate de S.M.T. Iugani, apoi de Atelierele C.F.R. Pașcani (care în 1951-1952 organizau vara tabere la Mircești pentru copiii ceferiștilor), iar mai tîrziu de Primăria Mircești. În acei ani, conacul era utilizat ca locuință pentru salariați ai S.M.T. Iugani, care administrau livada și grădina de legume. După 1962, prin colectivizarea agriculturii, vechiul conac, livada și terenul din jur au devenit proprietatea C.A.P.-ului. Conacul a funcționat ca sediu C.A.P. Cutremurul din 4 martie 1977 l-a afectat, fiind necesară ridicarea unui nou sediu. După terminarea construcției și mutarea sediului C.A.P., conacul nu a mai avut o destinație precisă, s-a ruinat, materialele de construcții s-au risipit, încît, în prezent se cunoaște doar locul unde a existat cîndva, iar parcul și livada sînt într-o totală paragină.

Neexistînd moștenitori legali, cele 40 ha teren arabil s-au împărțit sătenilor, iar parcul și livada cu suprafața de 10 ha au devenit bun public. Lunca din Mircești a rămas în proprietatea statului, pentru a nu fi defrișată.

În viața Mirceștilor un rol de seamă l-a avut Vasile Alecsandri, om al Unirii din 1859, promotor al teatrului românesc, dramaturg, poet și prozator, ministru de externe al României la Paris, laureat al Premiului de la Montpellier la concursul “Cîntecul latinității “(1878), cu poezia Cîntecul gintei latine.

Prin biografia și opera sa, poetul a fost profund atașat de satul Mircești, despre care spunea într-una din scrisorile sale:

“Peștele în apă și pasărea în aer nu pot fi mai fericiți de cumu-s eu la Mircești de vreo zece zile.

Mi-am regăsit cabinetul de lucru inundat de lumină, grădina mea împodobită cu flori, pomii mei încărcați de fructe magnifice…ex-robii mei bucuroși să mă revadă, nepoatele mele aruncîndu-mi-se de gît… Într-un cuvînt, tot ce mă înconjoară, cîmpii, luncă, rîu, păsări etc., toți îmi urează bun sosit într-o mie de chipuri diferite. Aspir aerul pînă în fundul plămînilor, urmăresc cu ochii triunghiurile berzelor ce brăzdează albastrul cerului, pînă se pierd la orizont și, mai mult decît oriunde, înțeleg patriotismul. Poți să cutreieri mult și bine lumea și să te minunezi de progresele civilizației, nimic nu prețuiește cît farmecul colțului de pămînt unde te-ai născut…

Aici totul e înțesat de amintiri scumpe și mă simt cu atît mai bine cu cît am scăpat de marele pustiu al Parisului. Calmul cel mai desăvîrșit mă-mpresoară cu o dulce bunăstare și ambianța aceasta cu care sînt obicinuit îmi creează o atmosferă prielnică în care simt plutind strofele de poezie.”

În această atmosferă de măreție a naturii, a raiului din lunca Mircești, Vasile Alecsandri a creat opera sa: ciclul Pasteluri, Dan, căpitan de plai, Dumbrava roșie, volumul Ostașii noștri, Despot, Fîntîna Blanduziei, Ovidiu, Chirița în provinție etc. De la Mircești, poetul a purtat o bogată corespondență cu oameni de cultură români și străini, cu oameni politici și prieteni. La Mircești au poposit Ion Ghica, Pantazi Ghica, Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Matei Millo, Alexandru Hurmuzachi, D.A. Sturdza, D.A. Steriadi, Al. Papadopol-Calimah, Titu Maiorescu, Doamna Elena Cuza, Carol Davila, Costache Negri, Ion Bianu, Dimitrie Petrino, Al.Lahovari, Vasile Pogor, personalități străine precum pianistul Franz Liszt, istoricul Edgar Quinet, Edouard Grenier, Coutouly, ministru plenipotențiar al Franței la București, iar mai tîrziu, N. Iorga, Mihail Sadoveanu etc.

Mărturii ale bunei înțelegeri dintre poet și locuitorii din Mircești sînt ajutorul dat de Alecsandri la ridicarea și dotarea bisericii din cimitirul ortodox în 1870, dezrobirea țiganilor robi de pe moșia sa și împroprietărirea țăranilor. Respectînd dorința testamentară a poetului, soția sa, Paulina Alecsandri s-a îngrijit de construirea unui local de școală, pe care l-a donat satului Mircești în 1896.

Astăzi, la 550 de ani de la prima sa atestare documentară, Mirceștii se prezintă ca o așezare dezvoltată, în plin proces de modernizare, avînd1576 locuitori.

Casa memorială ce poartă numele poetului, mausoleul inaugurat în 1928, cît și obiectele din muzeu amintesc de viața și opera „bardului de la Mircești”. Cei care vin aici, emoționați de valoarea spirituală a acestui sat binecuvîntat de Dumnezeu și istorie, și trec pragul Casei memoriale „Vasile Alecsandri”, perpetuează, astfel, memoria și gloria poetului, menținînd, peste timp, simbioza Mircești -Vasile Alecsandri.

---

• Mircești (Iași)-reper istoric și cultural

(550 de ani de la atestarea documentară)---http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr41mircesti.html

Obiective turistice

• Casa memorială Vasile Alecsandri - construită între anii 1861-1867
• Mausoleul lui Vasile Alecsandri - în stil moldovenesc, 1925-1927
• Biserica "Sfinții Voievozi" și "Adormirea Maicii Domnului" - secolul XIX
• Lunca Mircești - rezervație naturală

Personalități

• Vasile Alecsandri (1821-1890) - poet și diplomat român; a avut o moșie în comună, a locuit aici și este înmormântat într-un mausoleu din curtea casei memoriale