România în 1930. Harta administrativă, inclusiv județele, orașele și subdiviziunile județene
România în 1938. Harta administrativă, inclusiv județele, orașele și subdiviziunile județene
Plasă (la plural plăși [1], pentru a fi clar deosebită de unealta de pescuit, plasă - singular, plase - plural) a fost o unitate administrativă de ordinul doi, din Regatul României, intermediară între județ, respectiv oraș și comună. Șeful administrației de plasă purta numele de pretor (uneori era denumit prim-pretor pentru a fi deosebit de adjuncții săi) și era numit de prefectul județului, iar pretura era sediul instituției conduse de pretor.
Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 autoritățile comuniste ale României postbelice, cu ajutorul comuniștilor sovietici[necesită citare], au desființat județele și plășile, pe care le-au înlocuit cu regiuni și raioane organizate după model sovietic.
În prezent în România nu există unitatea administrativă sub-divizionară de ordin doi, sau echivalentă pentru plasă, corespunzător nivelului LAU 1 (local administrative unit) al Nomenclaturii Unităților Teritoriale Statistice din Uniunea Europeană.
Conform unei propuneri din 2010 a comisiei prezidențiale pentru reorganizarea administrativă a României nivelul LAU 1 ar urma să poarte denumirea de „canton”.
-
Harta judeţului Ilfov în 1895
-
Harta judeţului Timiş în 1930, cu împărţirea teritorial-administrativă
- ^ Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Dicționar de arhaisme și regionalisme, Editura Saeculum Vizual, București, 2002.