Comuna Straja, Suceava

Straja
—  Comună  —
Coordonate: 47°55′5″N 25°33′9″E
Țară	România
Județ	Suceava
Reședință	Straja
Guvernare
- Primar	Vasile Juravle (PSD, ales 2004)
Populație
- Total	5,341 locuitori
Cod poștal	727495
Amplasarea în cadrul județului

Straja (în germană Strasza) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România.

Istoric

Primul document care povestește existența comunei datează din 1750. Până în 1918, făcând parte din Bucovina, a cunoscut stăpânirea austriacă. După al II-lea război comuna s-a refăcut treptat introducându-se curentul electric, asfaltându-se drumul județean 209. Până la desființarea județelor de către autoritățile comuniste a făcut parte din județul Rădăuți. În prezent comuna Straja face parte din județul Suceava. Teritoriul comunei Straja a fost locuit încă din epoca pietrei, după cum arată urmele arheologice. Primul document care povestește existența comunei datează din 1750. Făcând parte din Bucovina, a cunoscut stăpânirea austriacă până în 1918. În sec. XIX comuna a cunoscut o semnificativă dezvoltare economică. Grave suferințe și distrugeri au afectat localitatea în timpul celor două războaie mondiale ca urmare a trecerii fronturilor. În 1940, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov o parte din teritoriul comunei păduri și poieni rămânea la fosta URSS, azi la Ucraina, slăbind considerabil potențialul economic al localității. După război comuna s-a refăcut treptat. S-a introdus electrificarea, s-au construit un local de școală și trei magazine, s-a asfaltat drumul județean 209, s-a construit un pod peste râul Suceava, s-au construit case noi. După 1990 s-au înființat mai multe societăți comerciale.

Populația

Populația este de peste 5.341 locuitori, de etnie română, religia predominantă este ortodoxia.

Demografie

Conform datelor recensământului din 1930 număra 4.662 locuitori, dintre care 4.338 români, 137 germani, 134 evrei, 29 ruși, 15 poloni ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 4.359 ortodocși, 145 romano-catolici, 134 mozaici, 13 lutherani, 10 greco-catolici și 1 baptist.

Așezarea

Comuna Straja din județul Suceava este situat în partea de nord a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți și este străbătut de râul Suceava. Este așezată în vestul Depresiunii Rădăuți, având ca vecini Ucraina la nord, comuna Putna la sud, Orașul Vicovu de Sus la est și comuna Brodina la vest. Este așezată de-a lungul râului Suceava și a drumului județean 209 Rădăuți Brodina. Calea ferată Dornești - Nisipitu străbate comuna de la est la vest. Coordonatele geografice ale localitatii sunt latitudine nordica 47°92' și longitudine estică 25°55'.

Stema comunei se compune dintr-un scut pe fond roșu, cu o poartă deschisă din leațuri, așezate vertical și orizontal, formată din două aripi prin care se văd trei prăjini cu legături de paie toate din aur. Cheful scutului este micșorat, dințat, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșița, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri).

Rețeaua hidrografică cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni)

Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi.

Populația comunei este curat românească. În 1784 o inscripție bisericească nota existența a 79 familii (aproximativ 395 locuitori). Populația a crescut ca urmare a sporului natural și a imigrației. Recensămintele au evidențiat acest fapt. Astfel, în 1910 existau 3315 locuitori, în 1939 existau 4662 locuitori, iar în 1956 4103 locuitori. În 1992 populația a crescut la 5555 locuitori, iar în 2002 la 5884 locuitori. Locuințele populației sunt în proprietate privată. Construcțiile din gospodărie sunt grajdul pentru vite, bucătăria de vară. magazia pentru lemne, cămara pentru alimente, poclitul pentru fân. Locuința tradițională este construită din lemn de molid sau brad și este acoperită cu draniță în patru ape.

Portul popular al străjenilor este de o eleganță sobră. Comuna este bogată în tradiții care se păstrează încă, legate de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nunta, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașa cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordură) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bundă cu "prim", cușmă sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică.

Administrație

În urma alegerilor locale din iunie 2008 conducerea comunei este asigurată de primarul VASILE JURAVLE, ales în a patra si ultima legislatură consecutiv, un viceprimar și 13 consilieri reprezentând partidele politice care au întrunit sufragiile alegătorilor. Consiliul local își desfășoară activitatea prin comisiile de specialitate: comisia pentru programul de dezvoltare economico-socială; comisia pentru învățământ, sănătate și familie, muncă și protecție socială, activitate social-culturală, culte și protecția copilului; comisia pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice. Primarul comunei neavând un caracter dinamic și eficient nu se implică în rezolvarea problemelor comunei.

Siguranța publică

Postul de poliție care are doi lucrători, sprijiniți de poliția de frontieră și de populație asigură liniștea și ordinea publică. Formația de prevenire și stingere a incendiilor alcătuită din 15 lucrători voluntari acționează la stingerea eventualelor incendii până la sosirea unităților speciale de la Falcău, Vicov și Rădăuți. Formația de apărare civilă compusă din 7 membri acordă sprijinul populației în caz de calamități și dezastre.

Învățământ și educație

În comuna Straja s-a deschis pentru prima data o Scoala Nationala la 1 septembrie 1860 sub supravegherea Consiliului Bucovinean în casa gospodarului Aftanasie Chira. Primul învatator la aceasta scoala a fost de la deschidere si pâna la sfârsitul lui iulie 1862 Nicolae Onciul în calitate de suplinitor, caruia i-a urmat Nicolae Bocancea pâna în anul 1869. În anul 1865 Scoala Straja avea un numar de 12 elevi.

La data de 3 iulie 1869 s-a desfiintat Scoala Nationala si s-a deschis o Scoala publica, cu o clasa sub supravegherea statului, într-o cladire din lemn, pe locul scolii vechi de astazi.

În 1890 localul scolii a fost largit cu o clasa, apoi în 1894 cu înca doua sali în timpul directorului Nichifor Bocancea care a condus institutia din 1886 pâna în 1922. Numarul elevilor fiind în continua crestere a dus la necesitatea construirii unui nou local de scoala, din caramida, cu etaj, între anii 1910 – 1912. Noul local de scoala avea: sase sali de clasa, doua cancelarii si patru încaperi folosite ca locuinta de catre directorul scolii.

Între anii 1910 – 1918 a purtat numele de Scoala poporala de 5 clase fiind împartita în scoala de fete si de baieti. În anul scolar 1913 – 1914 frecventau scoala un numar de 438 elevi din 475 înscrisi care erau instruiti de 10 învatatori.

Dupa anul 1918 s-a introdus învatamântul primar de 7 clase, numarul cadrelor didactice si pregatirea lor a sporit, functioneaza doua scoli: una primara de stat pentru baieti si una primara de stat pentru fete.

Din anul 1948, în urma reformei învatamântului scoala a luat numele de Scoala Elementara, care se va numi asa pâna în anul 1965.

În anul 1955 s-a deschis învatamântul prescolar cu o grupa de gradinita. Treptat s-au constituit noi grupe, ajungându-se astazi la un numar de 8.

Începând cu anul scolar 1964 – 1965 s-a trecut la generalizarea învatamântului de 8 ani, scoala luând numele de Scoala elementara, având un numar de 795 elevi, cuprinsi în 23 de clase si 27 cadre didactice din care numai 4 calificate.

În anul scolar 1970 – 1971 o data cu trecerea la obligativitatea învatamântului de 10 ani, existau 30 de clase cu 914 elevi înscrisi.

Datorita numarului mare de elevi si a lipsei de spatiu (functionau clase si în casa parohiala), în anul 1970 a început constructia unui nou local de scoala cu P + 2 etaje, având 12 sali de clasa, 2 laboratoare, cabinete, cancelarie, birouri, dotate cu mobilier nou. Anul scolar 1970 – 1971 a început în noul local de scoala.

Din anul 1970 pâna în anul 1991 scoala s-a numit Scoala cu clasele I - X Straja, iar din anul 1995 Scoala cu clasele I – VIII „ Dimitrie Onciul ” Straja, în memoria marelui istoric ce s-a născut, a crescut si a învățat în localitatea Straja.

Conform dispozitiei Inspectoratului Scolar al Judetului Suceava din 01.06.2005, în fata localului scolii se afla amplasat bustul istoricului Dimitrie Onciul care s-a nascut si a copilarit în comuna Straja.

Învatamântul din comuna Straja este angajat pe calea reformei declansata dupa 1990, s-a pus în aplicare noul plan de învatamânt, s-a modificat structura anului scolar, s-au introdus manualele alternative si disciplinele optionale.

Din anul 2003 s-a reintrodus învățământul obligatoriu de 10 ani. Astfel, din anul școlar 2003 / 2004 în cadrul școlii se înființează o clasă a IX-a în cadrul Școlii de Arte și Meserii cu profil Alimentație publică și turism, iar din anul 2004 / 2005 o clasă a IX-a cu profil silvicultura.

Din anul 2006 școala se numește ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII "DIMITRIE ONCIUL" STRAJA.

Economia

Straja a cunoscut un ritm de creștere economică în ultimul timp în care s-a dezvoltat prelucrarea lemnului. În ultimii zece ani s-a construit foarte mult, creindu-se astfel multe locuri de muncă. O mare parte a populației este plecată la muncă în țări ale Uniunii Europene: Italia, Germania, Spania, Anglia

Turism

În Straja nu există unități turistice de profil, dar sunt condiții pentru turism cu motivații ca: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vîna cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreană și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comuna Straja. .................

Transportul

Calea ferată Suceava-Nisipitu străbate comuna de la est la vest, în Straja existând stație CFR. Însă după inundațiile din Iulie 2008, calea ferată care străbătea comuna, a devenit impracticabilă din cauza aluviunilor căzute de pe versanți. Comuna este traversată de drumul județean 209 Rădăuți Brodina. Mai sunt și microbuze care circulă din oră în oră, legând Straja de orașul Rădăuți și chiar de municipiul Suceava.

Biserica

Prima biserică ortodoxă în Straja a fost din lemn pe locul cimitirului vechi, înlocuită de alta tot din lemn, construită pe sesia parohială pe locul căreia în 1994 s-a ridicat o capelă. Între 1867 și 1870 s-a construit Biserica centrală din piatră, având iconostasul pictat de pictorul Bucovinei Epaminonda Bucevschi. Biserica a suferit mai multe renovări, iar între 1980 și 1984 a fost repictată. În 1991 în curtea bisericii s-a ridicat Monumentul Eroilor din Straja, iar în 1997 s-a modificat structura acoperișului dându-i se forma românească, înlocuindu-l pe cel gotic. Prin contribuția enoriașilorîn anul 2000 s-a montat și instalația de încălzire cu gaz. Biserica ortodoxă înregistrează peste 950 de familii de credincioși, iar cultul penticostal care are casă de rugăciuni proprie cuprinde 346 membri.

Personalități

• Dimitrie Onciul (1856-1923) - istoric român, membru titular al Academiei Române