Valea Mică (Cleja), Bacău
| Valea Mică | |
| — Sat — | |
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Bacău |
| Comună | Cleja |
|
|
|
| Populație (2002) | |
| - Total | 750 locuitori |
|
|
|
| Cod poștal | 607107 |
modifică  |
|
Valea Mică (în maghiară Pokol Patak) este o localitate în județul Bacău, Moldova, România. Localitatea aparține administrativ de comuna Cleja.
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
La recensământul din 1992 s-au înregistrat 705 locuitori, din care 85% ceangăi. Satul Valea Mică a purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri: Valea Rea, Valea Iadului. În limbajul ceangăiesc (dialect arhaic al limbii maghiare, dialect care se vorbește și azi în unele comune din județele Bacău și Neamț), numele satului este menționat ca "Pokol Potak" (în maghiară Pokol Patak), adică Pârâul Iadului. În anii '40 ai secolului 20, preotul franciscan Ioan Minuț, originar din Cleja, propune schimbarea numelui satului în Valea Mică, în ideea că un sat de creștini nu poate purta un astfel de nume, ceea ce se și întâmplă. Locuitorii sunt majoritatea de religie catolică. În sat există o școală, construită în anii '50 ai sec.20, și o biserică construită în anii '90 ai aceluiași secol. Satul se compune din două părți: V.M de Jos numită în trecut și Cernați, ce se situează la DN 2 și V.M de Sus ce se întinde pe valea pârâului în direcția Somușca. El se situează la km 267 pe DN 2, la 20 km sud de orașul Bacău. După spusele bătrânilor satului, denumirea de Valea Iadului provine de la faptul că în trecut bande de tâlhari atacau carele de mărfuri și de poștă ce treceau pe drumul național, la intrarea dinspre sud a satului, unde exista o mică rampă și pădurea este foarte aproape, ceea ce se oferea ca loc ideal pentru aceștia. Tot din sursele de informații de mai sus, primii locuitori venind probabil din Valea Mare, se stabilesc în timpul construcției căii ferate ce străbate zona (anii '60,'70 ai secolului 19). Una dintre familiile mai vechi de exemplu sunt Ciurarii, nume care provine de la ocupația lor ca ciurari în timpul construcției căii ferate. Alte nume băștinașe mai frecvente sunt: Gondoș, Ghepeș, David, Bucur (schimbat din Sandor). Există și câteva familii de ortodocși de exemplu Cernații, după care a fost denumită partea de jos a satului.
Bibliografie[modificare]
- Marele Dicționar al Localităților din Moldova
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
BC Acest articol despre o localitate din județul Bacău este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
