Iudaism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Iudaismul este religia şi cultura poporului evreu. Fundamentele şi istoria iudaismului constituie fundaţia istorică a multor alte religii, incluzând creştinismul şi islamismul. Este cea mai veche religie monoteistă (religie cu un dumnezeu unic, forma de "monoteism exclusiv") care a supravieţuit până astăzi (monoteismul exclusiv al faraonului reformator Akenaton precede scrierea Bibliei (Vechiului Testament)^[1]; Textele sacre ale hinduismului, religie care se manifestă ca un monoteism inlcusiv, au şi ele o vechime similară.^[2] În plus, chiar făcând abstracţie de perioada politeistă a iudaismului, când evreii adorau diverşi zei canaaneeni alături de Iahve, rămâne fapt totuşi că tradiţia iudaică a recunoscut dintotdeauna fiinţe cereşti roind în jurul lui Iahve (dumnezeul iudaismului)^[3], fapt care cu greu poate face din iudaism un monoteism absolut. După exil, acest panteon evreiesc devine ierarhic, îngerii fiind structuraţi pe 6 sau 7 nivele, amintind astfel de emanaţiile zeului Ahura Mazda.^[4] De altfel Biblia (Ieşire 15:11) îl citează chiar pe Moise spunând: "Cine e ca Tine între dumnezei Doamne?". Psalmul 86:8 reia şi el ideea: "Nimeni nu e ca tine între dumnezei, Doamne". În alţi psalmi (82:1, de exemplu) dumnezeul evreilor ni se spune că stă de vorba într-o adunare de dumnezei ("[. . .] El judecă în mijlocul dumnezeilor.") sau "alţi dumnezei se închină Lui" (Psalm 97:7 - 9). De altfel, ca în orice religie politeistă, în afara membrilor acestor adunări de dumnezei menţionaţi (J.R. Porter face ipoteza că membrii acestor adunări de dumnezei erau îngeri), există şi eroi legendari şi semizei, aşa cum arată Biblia în Facere 6: 1-4: "Iar după ce au început a se înmulţi oamenii pe pământ şi li s-au născut fiice, Fiii lui Dumnezeu, văzând că fiicele oamenilor sunt frumoase, şi-au ales dintre ele soţii, care pe cine a voit. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!" În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi, mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime."

[modifică] Scrieri

Iudaismul se bazează pe o carte sfântă, Biblia iudaică, ce cuprinde 24 de cărţi grupate în 3 secţiuni. Acestea sunt:

1 Tora sau Torah(תורה) (Pentateuhul), care reprezintă primele cinci cărţi ale Bibliei: Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul. Din ea se citeşte în zilele de Sâmbata (Şabat) şi de sărbătoare. În sens larg Tora cuprinde toate învăţăturile şi cărţile profetice şi hagiografice, iar în sens restrâns reprezintă doar Pentateuhul.

2 Profeţii (נביאים,Neviim), care se împart în:

1. "cei vechi": Iosua(יהושע), Judecătorii(שופטים), Samuel(שמואל) şi Regii (מלכים).
2. regrupează oracolele şi viziunile lui Iosua יהושע, Ieremia ירמיהו, Iezechiel יחזקאל şi ale "Celor doisprezece" התרי עשר

3 Scrierile (כתובים,Ketuvim) cuprind:

1. Psalmii תהילים Tehilim - 150 de cântări şi imnuri
2. Proverbele משלי
3. Iov איוב
4. Cele cinci megilot
  1. Cartea Cantarilor שיר השירים
  2. Rut רות
  3. Plângerile איכה
  4. Eclesiastul קהלת
  5. Esther אסתר
5. Daniel דניאל
6. Ezra עזרא
7. Nehemia נחמיה
8. Cronici 1 si 2. דברי הימים

O altă carte importantă este תלמוד Talmudul, carte alcătuită din משנה Mişna şi גמרא Ghemara (care în ebraică înseamnă "adăugare") şi care reprezintă o interpretare a textelor din Biblie.

[modifică] Ritualuri

Lăcaşul de cult este sinagoga. Aceasta are un dulăpior unde se găsesc textele religioase, care sunt de regulă scrise pe suluri, de asemenea Menorá (candelabrul cu şapte braţe).

La 8 zile de la naştere orice copil de sex masculin este circumcis, ca semn al intrării sale în legământ cu Dumnezeu. Majoratul religios pentru fete este la vârsta de 12 ani, iar pentru băieţi la 13 ani.

Evreii practică rugăciunea de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. La rugaciunea de dimineaţă bărbaţii îşi aşează pe cap un şal de rugăciune numit Talith, simbol al prezenţei divine, ei recitând cu această ocazie şi celebra binecuvântare "baruh şelo asani işa", care se traduce astfel: "Binecuvântat e Dumnezeu că nu m-a făcut femeie". Religie cu puternice rădăcini patriarhale, iudaismul rezervă femeii din punct de vedere religios şi social un loc deloc de invidiat, fapt care poate explica binecuvântarea sexistă mai înainte amintită.^[5] Din rugăciune nu trebuie să lipsească profesiunea de credinţă: Shma Israel ("Ascultă Israele", Deuteronom 6, 4-9). De asemenea în timpul rugăciunii bărbaţii trebuie să poarte aşa numitele filacterii. (tefilin) Cultul mozaic este axat pe îndeplinirea celor 613 porunci enumerate în Tora (primele cinci cărţi ale lui Moise. Dupa religia evreiască e interzis de lucrat în ziua de sâmbătă şi în zilele de sărbători. Sunt şi zile de post în care nu se mănâncă şi nu se bea nici măcar apă. În timpul sărbătorii de Paşte פסח (Pesah) (în amintirea ieşirii din Egipt מצרים) nu se mănâncă decât pâine nedospită, care se cheamă pască (în ebraică "maţa" מצה), timp de 7 zile. În timpul sărbătorii de Sukot(סוכות) evreii ies din casele lor şi locuiesc şapte zile in colibe/corturi.

La sinagogă cel care conduce ritualul este rabinul, care are funcţia unui îndrumător religios. El este cel care coordonează studiul Torei.

Se vorbeşte în iudaism şi de o serie de restricţii alimentare, deoarece aici intervine distincţia dintre pur şi impur. Astfel evreii au voie sa mănânce doar carne a rumegătoarelor cu copita despicată: oaie, capră şi vacă şi carnea animalelor acvatice cu solzi şi înotătoare. De asemenea, evreii au reguli precise la sacrificarea animalelor. Aceste reguli alimentare au drept scop sfinţirea credinţei cotidiene. Evreii religioşi nu mănâncă carne împreună cu lactate. Cuşer este un cuvânt din dialectul românesc al limbii idiş (kosher in idişul standard, kasher în limba ebraică). Înseamnă pregătit după ritual şi, în cazul mâncării, garantat de a fi conform unor standarde de legi religioase evreieşti

Vezi şi Halakha

[modifică] Istoric

Vezi şi Hasidism

Şoa (holocaustul, nimicirea în ebraică) a avut loc în perioada nazistă, când 6 milioane de evrei au fost gazaţi şi apoi arşi în lagărele de concentrare (Auschwitz, Dachau).

[modifică] Note:

^ Enciclopedia Britannica online 2008, articol "monotheism" (autor Theodorus P. van Baaren ), p. 16 din 20: "Much attention has been given to the reform of Egyptian religion as effected by the pharaoh Akhenaton (Amenophis IV) in the 14th century BC. This reform has been judged in many ways, favourably and unfavourably; it is, however, clear that Akhenaton's theology, if not fully monotheistic, in any case strongly tends toward monotheism. It is even possible to follow the gradual development of his ideas in this direction. At first he only singled out Aton, one of the forms of the sun god, for particular worship, but gradually this kind of henotheism developed in the direction of exclusive monotheism and even took on the intolerance peculiar to this religious concept. The names of the other gods were to be deleted. This un-Egyptian intolerance was probably the main reason for the speedy decline of this creed."
^ Enciclopedia Britannica online 2008, articol "monotheism" (autor Theodorus P. van Baaren), p. 19 din 20: "Inclusive monotheism and pantheism fit very well with the Indian notions of religion, particularly in Hinduism, as is witnessed by the reflections on Brahman, the self of the world, and Atman, the self of individual man. As the Upanisads say: Truly, in the beginning existed this Brahman, that only knew itself, saying: I am Brahman."
^ J. R. Porter (profesor emerit de teologie la Universitatea Exeter, fost membru al Sinodului Bisericii Angliei, fost membru al Oriel College (Universitatea Oxford)), lucrarea "Biblia" editată de Evergreen (Taschen GmbH) în 2007, colecţia Istorie Universală, p. 119: "Tradiţia iudaică a descris dintotdeauna fiinţe cereşti roind în jurul lui Iahve, purtători de mesaje sau acţionând în numele lui."
^ J. R. Porter, "Biblia", p. 119.
^ Sex Roles - A Journal of Research, May 2003, Marilyn P. Safir, Amir Rosenmann, Orly Kloner, articol "Tomboyism, sexual orientation and adult gender roles among Israeli women" : "Although the majority of Israelis define themselves as nonreligious, during the High Holy Days, it is the norm to attend prayer services at Orthodox synagogues (which receive state funding, unlike the small number of Reform and Conservative synagogues in Israel). Only men can actively participate in these prayer services as well as perform the Kadish prayer for the dead. In addition, men's daily Morning Prayer includes the Hebrew phrase "Barukh shelo assani isha" ("Blessed is God for not creating me a woman"). Women are hidden from men's sight and are excluded from praying aloud, so that they do not distract the men, in these Orthodox synagogues. In fact, even in the traditional Orthodox wedding ceremony, the woman is a silent, not an active, participant."[1]