Comuna Fundu Moldovei, Suceava
| Fundu Moldovei | |
| — Comună — | |
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Suceava |
|
|
|
| Localități componente | Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei, Obcina Ursului, Plai, Smida Ungurenilor |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Tudor Ion Zdrob (PNL, ales 2004) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 175,79 kmp km² |
|
|
|
| Populație (2010) | |
| - Total | 4.070 locuitori |
|
|
|
| Cod poștal | 727265 |
|
|
|
| Site: www.fundumoldovei.ro | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Fundu Moldovei este o localitate în județul Suceava, Bucovina, România.
Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România.
Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori și păstrători ai unor forme proprii de viață materială și spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, prin viața păstorească și prin celelalte ocupații, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viața culturală în general.
Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina, atât ca "performanțe" - premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât și ca origini - înaintașii celor de astăzi au dansat și s-au bucurat de succes în 1908 la Viena și în 1937, la Londra.
Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece și poezii religioase ce se desfășoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care are ca scop valorificarea tradițiilor ortodoxe și etalarea unor forme de artă populară.
Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri și tradiții, așa cum în unele părți le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viața omului - naștere, nuntă, înmormântare - și la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate.
Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean).
Obiective turistice[modificare]
- Biserica de lemn din satul colacu
