Dolhasca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dolhasca
—  Oraș  —
Gara veche din Dolhasca
Gara veche din Dolhasca
Stema Dolhasca
Stemă
Dolhasca se află în România
{{{alt}}}
Dolhasca
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°25′49″N 26°36′34″E / 47.43028°N 26.60944°E / 47.43028; 26.6094447°25′49″N 26°36′34″E / 47.43028°N 26.60944°E / 47.43028; 26.60944

Țară  România
Județ Suceava

SIRUTA 148006
Oraș 2004

Localități componente Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă, Valea Poienei

Guvernare
 - Primar Maria Cojocariu (PD-L,02012)

Suprafață
 - Total 110,35  km²

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 10.298 locuitori
 - Densitate 89 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 11.009 locuitori

Site: Site-ul oficial al Primăriei Dolhasca

Poziția localității Dolhasca

Dolhasca este un oraș situat în județul Suceava, în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 9.792 locuitori, fiind al optulea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava.

Dolhasca este un oraș cu o arie de influență și o forță urbană scăzute, aspectul localității și îndeletnicirea locuitorilor acesteia rămânând preponderent rurale și după trecerea de la statutul de comună la cel de oraș. Dolhasca se învecinează cu Liteni, un oraș asemănător, ce și-a căpătat acest statut de asemenea prin Legea 83/2004.

Localitatea este cunoscută pentru Mănăstirea Probota, ctitorie a domnitorului Petru Rareș ce datează din anul 1530, pentru faptul că este nod feroviar și pentru că aici s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la limita cu județele Iași și Botoșani. Din structura orașului Dolhasca fac parte satele: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare.

Drumul județean DJ 208A leagă Dolhasca de reședința de județ, municipiul Suceava, care se găsește la o distanță de 44 km. Altă cale rutieră importantă este DJ 208, care face legătura cu municipiul Fălticeni, aflat la 27 km de Dolhasca. Tot la o distanță de 27 de km, însă către sud, este situat municipiul Pașcani din județul Iași.

Magistrala de cale ferată Suceava – București traversează orașul Dolhasca, care este nod feroviar, deoarece există și o linie ferată secundară Dolhasca – Fălticeni.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Dolhasca

     Români (82.65%)

     Romi (12.21%)

     Necunoscută (5.12%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Dolhasca

     Ortodocși (92.63%)

     Creștini după evanghelie (1.97%)

     Necunoscută (5.12%)

     Altă religie (0.26%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dolhasca se ridică la 10.298 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.009 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,66%), cu o minoritate de romi (12,22%). Pentru 5,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,64%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,97%). Pentru 5,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul actualei localități Dolhasca a fost locuit din cele mai vechi timpuri, zona oferind condiții favorabile sub aspectul alimentării cu apă, existenței pădurilor și a terenurilor potrivite desfășurării activităților agricole.

Dovezile arheologice atestă clar că acest teritoriu a fost locuit de timpuriu (perioada paleolitic-neolitic). Săpăturile arheologice efectuate în anul 1972 de către arheologul Silvia Teodor (în zona înaltă a dealurilor Budeni și Siliștea sunt dovezi de necontestat ale unei vechi populări a acestui teritoriu. Aici au fost scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor al III-lea și al II-lea î.Hr. Tot în această zonă au fost descoperite două bordeie din secolele al VI-lea și al VII-lea d.Hr.

O dovadă a continuării populării acestui teritoriu în secolul al XIV-ea este temelia vechii Mănăstiri Sfântul Nicolae din Poiana, situată la circa 500 metri sud de Mănăstirea Probota (care datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Moldovei Petru Rareș).

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema localității Dolhasca se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de contrahermină, un cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga – toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat – de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși a fost declarată oraș, coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.

Educație și cultură[modificare | modificare sursă]

Pe raza orașului Dolhasca funcționează o unitate de învățământ mediu care poartă numele Grupul Școlar „Doamna Oltea” (mama domnitorului Ștefan cel Mare). În afară de acest grup școlar, în Dolhasca și în satele arondate orașului mai funcționează 10 școli și 13 grădinițe.

De asemenea, în localitate se află 2 cămine culturale, ambele cu vechi state în activitatea teatrală și corală. Principalul obiectiv cultural și turistic din Dolhasca este Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș din anul 1530. Obiectivul se află în satul Probota, fostă comună până în 1968, atunci când după noua împărțire administrativă devine sat arondat comunei Dolhasca.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Mănăstirea Probota – construită în anul 1530 de către domnitorul Petru Rareș.
  • Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana Răftivanului – construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu.
  • Ruinele Bisericii Sfântul Nicolae din Poiana Răftivanului – datează din secolul al XIX-lea.
  • Ruinele Rateșul Rahtivanilor din Poiana Răftivanului – datează de la începutul secolul al XIX-lea.
  • Ruinele Bisericii Sfântul Nicolae din Probota – datează din anul 1391.
  • Gara veche din Dolhasca – construită în secolul al XIX-lea.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dolhasca