Dosoftei Barilă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dosoftei
Dosoftei
Nume de botez Dimitrie Barilă
Mitropolie Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Înscăunare 13 martie 1671
Retragere
Data nașterii 26 octombrie 1624
Suceava
Data decesului 13 decembrie 1693
Zolkiew, Polonia
În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.

Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava - d. 13 decembrie 1693, la Żółkiew, în Polonia, azi Jovkva, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.

Viața[modificare | modificare sursă]

Casa Dosoftei din Iaşi

A învățat la Iași probabil la Colegiul întemeiat în 1640 la mănăstirea “ Sf. Trei lerarhi", apoi la școala Frăției ortodoxe din Lvov, unde a făcut Studii umaniste și de limbi. Cunoștea limba elenă, latina, slavona și polona. Datorită relațiilor sale cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, aflat acolo, a adus din Rusia un teasc de tipografie cu litere, cu care a tipărit la Mitropolia din Iași, în românește, principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși. El a fost unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii române în biserică.

Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huși (1658 - 1660) și Roman (1660 - 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 și 1675 - 1686). În toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus în Polonia de oștile regelui Jan Sobieski, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducator al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Lucrări tipărite[modificare | modificare sursă]

  • Psaltirea în versuri, Uniev 1673, cu peste 500 p., și 8634 de versuri (la un loc cu Acatistul Născătoarei de Dumnezeu)
  • Dumnezeiasca Liturghie, Iași, 1679 (ed. a Ii-a, Iași, 1683);
  • Psaltirea de-nțeles, Iași, 1680 (text paralel: slavon și român);
  • Molitălvnic de-nțeles, Iași, 1683, având, după prefață, un
  • Poem cronologic despre domnii Moldovei, cu 136 versuri;
  • Parimiile preste an, Iași, 1683, având tipărit din nou
  • Poemul cronologic, cu mici adaosuri și modificări.
  • Viața și petriaceria sfinților, 4 vol Iași, 1682-1686, lucrare de compilație, după izvoare bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) și slave.

Lucrări în manuscris[modificare | modificare sursă]

Ca monah la Probota, a tradus, pentru prima oară în românește, Istoriile lui Herodot, Cronograful lui Matei Cigalas, un Pateric grecesc, cartea Mântuirea păcătoșiior a lui Agapie Landos și fragmente din Viața și minunule Sf. Vasile cel Nou.

Ca episop de Roman a revizuit traducerea Vechiului Testament făcută de Nicolae Milescu, care s-a tipărit la București, în 1688. în timp ce se afla în exil în Polonia, a tradus introducerea (prologue) dramei Erofili, scrisă de poetul cretan Gheorghe Hortatzis (începutul sec. XVII), inspirată, la rândul ei, din piesa Orbecche a italianului Giraldi, păstrtă fragmentar (154 de versuri); începe acum și traducerea Dogmaticii Sf. loan Damaschinul (se păstrează 4 capitole din cartea I).

La rugămintea patriarhului loachim al Moscovei și a mitropolitului Varlaam lasinski al Kievului, a tradus din –grecește în slavo-rusă mai multe lucrări teologice: Scrisorile Sfântului Ignatie Teoforul, Constituțiile Sfinților Apostoli, Istoria bisericească și privire mistică a patriarhului Gherman I al Constantinopolului (o explicare a Sf. Liturghii), Dialog împotriva ereziilor, și despre credințe noastre a lui Simeon al Tesalonicului, 40 de cuvântări (Mărgăritare) ale unor Sfinți Părinți (34 ale Sf. loan Gură de Aur). Tot acum a alcătuit, în slavo-rusă, o culegere de texte patristice și liturgice despre prefacerea Sfântelor Daruri.

Psaltirea în versuri[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Bianu, Psaltirea în versuri publicată după manuscriptul original, și de pe edițiunea de la 1673, de..., București, 1887, LVI +520 p.;
  • N. A. Ursu, Dosoftei. Psaltirea în versuri. 1673. Ediție critică de..., Iași, 1974, LX + 1165 p.;
  • N. Ursu, Dosoftei:. Opera. I. Versuri, Ediție critică de .... Studiu introductiv de Al. Andriescu, București, 1978, Cl + 544 P.;
  • Augustin Z. N. Pop, Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1944, 45 p.,
  • R. Ciocan, La genese du Psautier de Dosithee, în ,Balcania", VII, 2, 1944, p. 428-446;
  • Pr. Niculae Serbănescu, 0 sărbătoare a cărții românești: Trei sute de ani de la apariția Psaltirii în versiuni a mitropolitului Dosoftei al Moldovei, în BOR, an. XCI, 1973, nr. II - 12, p. 1216 1237;
  • Gavril lstrate, Limba română literară în “Psaltirea în versuri" a lui Dosoftei, în MMS, an. L, 1974, nr. 9 - 12, p. 7 77 - 799.
  • Psaltirea în versurĭ (întocmita de Dosofteiŭ, Mitropolitul Moldoveĭ, 1671-1686) publicată de pe manuscrisul original si̧ de pe editi̧unea dela 1673, de Prof. I. Bianu. [In the Cyrillic and Roman characters. With facsimiles.]., Academia Republicii Socialiste România, 1887

Alte lucrări[modificare | modificare sursă]

Imaginea lui Dosoftei pe o marcă poştală din Republica Moldova
  • Dan Simonescu, Dosoftei traducător din dramaturgia universală.!, în rev. “Manuscriptum",an.III, 1972,nr. 3, p. 28-41;
  • N. A. URSU, Versuri ale Dosoftei atribuite lui Miron Costin, în LR, an. XXIII, 1974, nr. 2, p.137-152.
  • C. Lacea, Untersuchtun uber Sprache der “Viața și petrecerea sfinților" des metropoliten Dosoftei, în vol. G. Weigand, Jahresbericht des Institute fur rumanische Sprache zu Leipzig, 5, 1898, P. 51- 144.
  • Pr. Scarlat Porcescu. Psaltirea de-nțăles, Iași, 1680, în MMS, an. LVI, 1980, nr.6 -8, p. 605-610;
  • Pr. Niculae Serbănescu, Trei sute de ani de la tipărirea la lași a “ Psaltirii de-nțăles a Sfintului Împărat proroc David de către mitropolitul Dosoftei al Moldovei. în BOR, an.XCVIII,1980, nr. 11-12,p. 1159-1172.
  • D. Pușchilă, Molitvelnicul Iui Dosoftei. Studiu asupra limbii. în An. Acad. Rom., M.S.L., s. II, t. 36, București, 1915, p. 1 - 114;
  • Pr. Paul Mihail, Molitvelnicul mitrropolitului Dosoftei - 1681. La împlinirea a 300 de ani de când a fost tipărit, în MMS, an. LVII, 1981, nr. 4-6, p. 315 - 333;
  • Pr. Paul Mihail, Gravură originală românească": Molitvelniculmitro-politului Dosoftei din 168l în MMS, an. XXXIII, 1991, nr. 10-12, p.640-651.
  • Dosoftei. Dumnmezeiasca Liturghie, Ediție critică de N. A. Ursu, Iași, 1980, LIX + 352 p.;
  • Pr. loan lonescu. Trei sute de ani de la tipărirea Liturghierului de mitropolitul Dosoftei, în GB, an. XXXVIII, 1979,nr. 9- 10, p.995-1015.
  • Nestor Vornicescu. Mitropolitul Dosoftei traducător și editor al unor texte patristice, în MMS, an. L, 1974, nr. 9-12, P. 748-752;
  • Nestor Vornicescu, Scieri patristice și post patristice în preocupările mitropolitului Dosoftei, în MO, an. XXVI. 1974, nr. 9 - I 0, p. 718 -731
  • Alexandru Elian, Mitropolitul Dosoftei și literatura patristică în BOR, an. XCII, 1974, nr. 11-12 p. 1350-1375,
  • Nestor Vornicescu, Dosoftei mitripolitul Moldovei apărător al epiclezei euharistice. în BOR, an. XCV, 1977, nr. 7-8, p. 717-753.
  • Ion Radu Mircea, Dosoftei, un rapsod al istoriei în “ Manuscriptum", an. VII, 1976, nr. I , p. 37-46,
  • N.A. Ursu, Debutul literar al lui Dosoftei. în LR, an. XXVI, 1977, nr. 6, p. 607-620
  • N.A. Ursu, Alte traduceri necunoscute din tinerețea lui Dosoftei. în LR, an.XXVII, 1978,5, p. 495-507;
  • Doru Mihăescu, Une version roumaine dțHerodote au XVII-E siecle, în RESEE, t. XVI, 1978, nr. 3, p. 529-541 și nr. 4, p.745-770.
  • Vezi și antologia Dosoftei, 1624-1693. Bibliografie, București, 1974, XXX + 102 p. (tipărit de Bibl. Centrală; Univ. București);
  • Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 296-302 (bogată bibliografie);
  • Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române. vol. II, București, 1981, p. 93-111; (ed a II-a, București, 1994, p. 94-112);
  • Preot Scarlat Porcescu, Episcopia Romanului, București, 1984, p. 190 - 204.
  • Dosofteiŭ, mitropolitul Moldoveĭ, 1671-1686: Psaltirea in versuri publicata de pe manuscrisul original și de pe edițiunea dela 1673, Ioan Bianu, Academia Română, 1887
  • Versuri poloneze necunoscute in opera Mitropolitului Moldovei Dosoftei, Ștefan Ciobanu, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, 1940

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Dosoftei Barilă