Alex Ștefănescu
| Alex. Ștefănescu | |
 |
|
| Naștere | 6 noiembrie 1947 Lugoj |
|---|---|
| Profesie | critic literar |
modifică  |
|
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu |
||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism - Clasicism |
||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română |
||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Cuprins |
[modificare] Date biografice
Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat ca critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista „Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară[necesită citare] , a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
Între 1971 și 1989 a lucrat la România liberă, unde era în decembrie 1989 redactor-șef adjunct, revista Magazin (redactor-șef),[1] Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului (responsabil „Poște redacției”).[2]
În perioada comunistă îl lăuda frecvent pe șeful de stat Nicolae Ceaușescu, neîncetând să-și exprime admirația față de ideologia comunistă[1].
După 1989 a fost, printre altele, redactor-șef al revistei România literară.[3]
Cărțile lui Alexandru Ștefănescu au stârnit nenumărate ecouri negative. Criticul Adriana Stan, în revista "Cultura" (an V, nr.2/257, 21 ianuarie 2010), declara că "mediocra compunere școlărească a lui Alex. Ștefănescu, "Cum te poți rata ca scriitor", este "cea mai proastă carte a anului 2009". Într-adevăr, acesta este adevărul gol-goluț. Ne aflăm în fața unui volum "prost" ratat din toate punctele de vedere, care s-ar vrea groparul definitiv al celor "250 de cărți proaste"". Alexandru Ștefănescu nu a scăpat nici de catalogarea lui Augustin Buzura, psihiatru, prozator și eseist român contemporan, membru al Academiei Române, care declara în cadrul festivității de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor de La Teatrul Național din București, la data de 15 mai 2006, că "Istoria literaturii romane contemporane, 1941-2000 este „o carte curajoasa“, precizând totuși că, in ultima vreme, Alex Stefanescu a fost „supus unei mineriade culturale“. Alex Ștefănescu a fost ironizat apoi, la scenă deschisă, și de criticul Nicolae Manolescu, care spunea că "Alex Stefanescu ar trebui deja să se gîndeasca de pe acum la ce va răspunde, când va fi întrebat, pe lumea cealaltă, de ce l-a pus pe cutare și nu pe cutare." În final, concluzia lui Manolescu a fost clară: „Alex devine un punct de reper. Să nu faci ca el!“[2].
[modificare] Lucrări
- Preludiu, Editura Cartea Românească, 1977 (critică literară)
- Jurnal de critic, Editura Cartea Românească, 1980
- Tudor Arghezi interpretat de..., Editura Eminescu, 1981 (antologie)
- Între da și nu, Editura Cartea Românească, 1982 (critică literară)
- Dialog în bibliotecă, Editura Eminescu, 1984 (teorie literară)
- Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Editura Minerva, 1986
- Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Editura Eminescu, 1987
- Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iași, 1996 – Premiul Uniunii Scriitorilor
- Întâmplări, Institutul European Iași, 2000 (proză)
- Ceva care seamănă cu literatura, Editura Știința, Chișinău, 2003 (critică literară)- Premiul Asociației Scriitorilor din București;
- Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, Editura Publicațiilor pentru străinătate, București, 2004
- Jurnal secret, Editura Corint, București, 2005
- Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepția grafică: Mihaela Șchiopu, fotografii de Ion Cucu, Editura Mașina de scris, București, 2005 - Premiul Uniunii Scriitorilor
- Jurnal secret, noi dezvăluiri (ilustrații de LINU, Ed. Corint, București, 2007).
[modificare] Istoria literaturii române contemporane
Cea mai importantă[necesită citare] carte a autorului este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). [necesită citare] Din 1941 (când a apărut monumentala Istorie a literaturii române de la origini până prezent de G. Călinescu) până în 2005 nu s-a mai scris ceva similar.[necesită citare] Lucrarea lui Alex. Ștefănescu acoperă exact perioada rămasă neexaminată de la G. Călinescu și până azi. Titlul ei este edificator: Istoria literaturii române contemporane (1941–2000). Cartea are 1176 de pagini format mare și 1500 de ilustrații (fotografii, desene, coperte de cărți, manuscrise, afișe). Textul propriu-zis însumează 4.000.000 de semne (echivalentul a 2.000 de pagini dactilografiate la 2 rânduri). Există și un indice de nume (aproximativ 2000 de personalități). Cele 118 capitole ale ei sunt grupate în cinci secțiuni:
- 1941–1947. Sfârșitul unei lumi
- 1948–1959. Arta supraviețuirii literare
- 1960–1971. Primăvara de la București
- 1972–1989. Refuzul revoluției culturale
- 1990–2000. Renaștere confuză
Autorul și-a asumat o sarcină dificilă: să povestească ce s-a întâmplat cu literatura țării lui într-o perioadă istorică nefavorabilă literaturii. [necesită citare]El își îndeplinește această misiune reconstituind, pe baza unei vaste documentații, atmosfera culturală și socială din fiecare perioadă și explicând mecanismele prin care regimul comunist încerca permanent să transforme literatura într-un instrument de propagandă.[necesită citare] Tot el analizează însă și modul în care scriitorii reușeau, cu ingeniozitate și curaj, să se sustragă acestor constrângeri (sau cum unii dintre ei nu reușeau și își ratau destinul de scriitori). [necesită citare]Cartea oferă o imagine cuprinzătoare a ceea ce este valoros[necesită citare], a ceea ce rămâne din literatura română postbelică. Totodată, această carte poate fi citită ca un roman plin de viață[necesită citare], întrucât autorul are talent literar[necesită citare] și face din scriitori personaje expresive, greu de uitat. În prezent, Alex Ștefănescu este redactorul-șef al revistei ,,România literară”. Săptămânal, criticul vorbește despre operele scriitorilor români contemporani într-o emisiune difuzată pe TVR Cultural – Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex Ștefănescu.
[modificare] Note
- ^ http://www.liviuioanstoiciu.ro/2010/07/alex-stefanescu-probleme-a-plecat-si-de-la-cultura-alexandru-plescan-din-noua-zeelanda-%E2%80%93-unde-e-iarna-acum/
- ^ http://www.adevarul.ro/petre_barbu_-_editorial/Afara_cu_talentele_din_tara_7_316238377.html
- ^ http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/interviu-ja-alex-stefanescu-critic-literar-si-redactor-sef-la-revista-romania-literara/cn/news-20100210-11231711
[modificare] Bibliografie
- Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Ed. Paralela 45, 2008.
