Mezozoic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Era mezozoică (mesos = mijloc, zoe = viaţă) este a doua mare eră geologică a Fanerozoicului. Se întinde de acum circa 250 milioane ani până acum circa 65 milioane ani. În timpul mezozoicului, supercontinentul iniţial Pangaea s-a despărţit în două părţi, Gondwana în sud şi Laurasia în nord, din care au apărut apoi prin fragmentare continentele prezente. Climatul cald a dus la apariţia multor forme noi de viaţă, diversificate şi de pe urma separării continentelor.

Mezozoicul are trei perioade:

triasic (ca. 250 mil. ani - 200 mil.ani),
jurasic (200 mil. ani - 145 mil. ani) şi
cretacic (145 mil. ani - 65 mil.ani).

Începutul mezozoicului este legat de stingerea rapidă a multor specii între permian (paleozoic) şi triasic, probabil de pe urma creşterii activităţii vulcanice sau din ciocniri cu meteoriţi. Sfârşitul este marcat de dispariţia saurienilor mari, probabil ca urmare a unui impact meteoritic.