Fălticeni

Fălticeni
—  Municipiu  —
Promenada
Stemă
Fălticeni Poziția geografică
Coordonate: 47°27′35″N 26°18′0″E
Țară	România
Județ	Suceava
Atestare documentară	1490
Localități componente	Șoldănești, Țarna Mare
Guvernare
- Primar	Vasile Tofan (PD-L, ales 2004)
Suprafață
- Total	28,76  km²
Populație (2002)
- Total	29.787 locuitori
- Densitate	1,004 loc./km²
Site: Primăria Fălticeni (ro)

Fălticeni este un municipiu în județul Suceava, situat la 25 km de orașul Suceava.

Localizare

Fălticeniul se află în partea de sud-est a județului Suceava, pe șoseaua Europeană E85; la 80 km de Roman. La Fălticeni se mai poate ajunge pe linia ferată secundară Dolhasca-Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 și s-au terminat la 28 mai 1887.

Împrejurimi

Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă 1531m în vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleșului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei.

Clima

Clima orașului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, cantitate medie anuală a precipitațiilor 621 mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticeni a fost de +37 °C (la 16 august 1905)(+40*C 18 iulie 2007)(44°/45° iulie 2008), iar cea mai scăzută −30 °C (la 2 ianuarie 1909 și 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5 °C în martie, +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept urmare înflorirea târzie a pomilor și prin aceasta evitarea înghețurilor și brumelor.

Istorie

Stema oraşului în perioada interbelică

Prima atestare scrisă este din 15 martie 1490, când vistiernicul Isac a cumpărat satul Fulticenii de pe Șomuz de la Neacșa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloți țărănești, iar cea de a doua, din 12 martie 1554, când Alexandru Lăpușneanu a dăruit moșia cu același nume Mănăstirii Moldovița .Ca oraș, el a luat ființă, după însemnările dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în 1779, iar după Condica visteriei nr. 23 pe anul 1824, în 1772.

Despre orașul Fălticeni se spune în "Marele Dicționar Geografic al României" că este întemeiat de Ioniță Bașotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, și că îndată după întemeiere, târgul Șoldănești, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiați aici în urma unei mari inundații a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).

Din anumite cercetări se spune că orașul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menționat în documente din 1490 și 1550, când voievodul Alexandru Lăpușneanu scrie că satul și terenul aferent aparțin mănăstirii Moldovița.

Oficial, așa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzzi, orașul a luat ființă la 8 august 1780 pe moșia Șoldănești a stolnicului Ioniță Bașotă.

Așezarea este mult mai veche, așa cum susține și Artur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea .

Orașul s-a numit, la început, Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisă de către domnitorul Ioniță Sandu Sturdza, Târgul Fălticeni, unde, după 1775, de când Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit și prefectura noului ținut Suceava, după ce mai întâi fusese la Rădășeni.

Numele se trage, după părerea istoricilor Ion Bogdan, Nicolae Iorga și Mihai Costăchescu, de la Stan Pântece, numit și Foltic, proprietarul moșiei și satului Fălticenii Vechi.

Gustav Adolf Zikelli, luându-se după o legendă transilvăneană, bănuiește că numele orașului vine de la numele unui colonist sas, Fâln Hannes din Weillau (Transilvania), care ar fi unul și același cu Hanea, tatăl Neacșei, de la care a fost cumpărat satul în 1490 de către vistiernicul Isac, personaj de vază la curtea lui Ștefan cel Mare, iar Virgil Tempeanu crede că numele se trage de la cuvântul “foltău”, cum numesc țăranii de la munte coaja bradului . Discuții au fost și în privința denumirii de Folticeni sau Fălticeni. Forma ce s-a impus însă a fost cea de Fălticeni.

Fălticenii sunt o transformare în oraș a unor sate existente încă de pe la 1400 și mai devreme. Numele s-a schimbat din Șoldănești în Fălticeni în anul 1836 după numele satului și moșiei Fălticenii Vechi.

În perioada interbelică a fost reședința județului Baia.

Demografie

Judecătoria Fălticeni

Evoluția populației la recensăminte:

Cultură

Muzeul de artă "Ion Irimescu"

Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si știința națională. Un mare număr de persoane marcante s-au format și au creat în Fălticeni. După București și Iași, Fălticeniul este al treilea oraș din țară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie națională și recunoaștere mondială. Orașul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură și știință.

Personalități

Târgul Fălticeni se afirmă în cultura națională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităților fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiș, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Șerban și Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari și filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardaș, Mihai Gafița, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ștefan S. Gorovei; oamenii de teatru și muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiștii plastici Ion Irimescu, Ștefan Șoldănescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băeșu, Reuven Rubin, Maria Mihăescu, Mihai Cămăruț, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriștii Artur Gorovei și Mihai Lupescu, oamenii de știință Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraș, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu și Florin Constantin Ghiurea, sportivi Ionut Atodiresei, Maria Olaru, Mihaela Pohoata, Vasile Nistor, Constantin Chiriac etc.

Ziare, Publicații

A Acțiunea pomicolă (1934 - 1940) Alarma Moldovei (1 sept 1888 - 22 aprilie 1889 Albina (1878) B Buletinul Muzeului Sucevei din Fălticeni (1916 - 1918) C Calendarul Gospodarilor Săteni (1910, 1913, 1915) Calendarul Învățătorilor (1928 - 1938) Chemarea Noastră (iunie 1929 - martie 1930) Cronica de Fălticeni [1] (online din 2003 până în prezent) E Ecoul Carpaților (1878) Ecolul Sucevei (1894) F Folticeni (aprilie - decembrie 1884) Fotografia (1905) G Gazeta Județului Suceava (februarie - iunie 1886) Gazeta de Folticeni (1882 - 1885) Glasul Sucevei (1918) Grădina Gospodarului (1936) I Interferențe Culturale (1997 - 1998) Î Înmuguriri (1932 - 1938) O Observator (1996) P Plăeșul (1876) R Respectul Legei (1887) Revista Poporului (1884) Ș Șezătoarea (1890 - 1929) T Titirezul (1909 - 1913) Tribuna Școalei (1919) Tribuna Științifică (1899) Ț Țânțarul (1879) V Vestitorul Satelor (1912 - 1918) Vocea Sucevei (1876) Vocea Sucevei (1914) 2011

News Falticeni, [2]](online din 2011 pana in prezent)

Obiective turistice

• Biserica Sfântul Gheorghe din Fălticeni - biserică-monument istoric construită în secolul al XVIII-lea
• Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni - construită în 1807
• Biserica romano-catolică din Fălticeni - construită în 1858
• Sinagoga Mare din Fălticeni - construită din lemn în 1795 și reconstruită din piatră și cărămidă în 1852
• Muzeul Apelor Mihai Băcescu
• Galeria Oamenilor de Seamă
• Muzeul de Artă Ion Irimescu
• Casa Memorială Mihail Sadoveanu

Legături externe

• Falticeni - official page
• Portalul neoficial al orașului Fălticeni
• JudețulSUCEAVA | în imagini și cuvinte