Valea Seacă, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Valea Seacă.
Valea Seacă
—  Sat reședință  —
Porţiune din satul Valea Seacă situată de-a lungul DN2
Porţiune din satul Valea Seacă situată de-a lungul DN2
Valea Seacă se află în România
{{{alt}}}
Valea Seacă
Localizarea satului pe harta României
Valea Seacă se află în Județul Bacău
{{{alt}}}
Valea Seacă
Localizarea satului pe harta județului Bacău
Coordonate: Coordonate: 46°14′34″N 27°2′45″E / 46.24278°N 27.04583°E / 46.24278; 27.0458346°14′34″N 27°2′45″E / 46.24278°N 27.04583°E / 46.24278; 27.04583

Țară  România
Județ Bacău
Comună Valea Seacă

Populație (2002)
 - Total 2,781 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 607660
Prefix telefonic +40 x34 [1]

Valea Seacă, este o localitate în județul Bacău, Moldova, România, reședința comunei cu același nume. Numele satului vine de la valea pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine[2].

Localizare geografică[modificare | modificare sursă]

Albia Văii Seci lângă DN2

Este situat de-a lungul unei văi[2] descendente care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor[3], prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor[2]

Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, pe șoseaua națională DN2.

Rețeaua hidrografică este formată de pârâul Valea Seacă.

Satul Mândrişca - De pe dealul Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae spre Colinele Tutovei

Așezare și componență[modificare | modificare sursă]

Satul, care se învecinează la nord cu satul Cucova[2] și la sud cu satul Pâncești din Comuna Sascut, este localitatea de reședință[4] a comunei Valea Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida.[5] El este așezat de-o parte și de alta a drumului principal (DJ 119D) pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea sa care depășește 10 km[2].

Satul Mândrișca[6] are extremitatea estica de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D.

În partea de sud-est se află satul Pălămida - locuit în principal de locuitori de etnie romi[2].

Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase[necesită citare].

Valea Văii Seci - Drumul axial prin pădure

Căi de comunicație[modificare | modificare sursă]

Satul[4] este traversat pe axa NNE-SSV de DN2 (E85). Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservit de DJ 119D[7], pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat[8]

În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul, se află DC107[7] asfaltat[8], axial al văii pârâului Valea Seacă.

Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut.

La intersecția DN2 – DJ119D există o stație de carburant.

Podul dinspre pădure de la capătul cătunului Pălămida

Activități economice[modificare | modificare sursă]

Activitatea economică principală[4] este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii.

Şcoala cu clasele I-IV Nr. 2 din satul Mândişca

Servicii sociale[modificare | modificare sursă]

In satul Valea Seacă sunt[8] trei școli, din care una cu clasele I-VIII și 2 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida)[9] și grădinițe[9][10] și un Cămin Cultural.

Există alimentare cu apă curentă[8] și canalizare[11] - pentru o parte din sat.

Cultele reprezentate pe teritoriul comunei sunt Ortodox, Ortodox de Stil vechi și Penticostal (religie îmbrățișată predominant de populația romă) [12].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Datorita conditiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic[6]. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește ,,Țitelca’’ și este o ridicătură de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Siretului[12]. În timp[12] această primă așezare a devenit neîncăpătoare și, vatra s-a mutat către nord aproximativ 500 m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful pană la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seaca, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului – excepție cei din satul Mândrișca – au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni” [2], noua vatră cât și răzășia moștenită fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată si câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, când năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului[12].

Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania[6]. Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații[6].: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia – Mândru (numele altuia – Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu – satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...)[13]. O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna, comunele Mândrișca și Valea Seacă, fiecare formată doar din satul de reședință. Comuna Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică.[14]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Mândrișca avea  —847,[15] locuitori iar comuna Valea Seacă — 2000.[16] În 1925 comuna Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor.[17]

În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă.[5][18]

Biserica Sfinţii Mihail şi Gavril (sec. XIX) din satul Valea Seacă
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae (1844-1852) din satul Mândrișca
Troiţă la capătul dinspre pădure al satului Valea Seacă

Repere locale[modificare | modificare sursă]

Bisericile parohiale:

De vecinătate:

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia geografică a României, Dan Ghinea, Editura Enciclopedică, București, 2000

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Valea Seacă, Bacău
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b c d e f g h Parohia Valea Seacă I pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  3. ^ Geografia Fizică a României, Partea I, Grigore Posea, Editura Fundațieie România de Mâine accesat 2012.09.29
  4. ^ a b c Portal online www.ghidulprimăriilor.ro acesat 2012.09.16
  5. ^ a b Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 12 martie 2014. 
  6. ^ a b c d e Parohia Mândrișca pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  7. ^ a b Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 bis din 20/07/2000 Intrare in vigoare: 20/07/2000
  8. ^ a b c d Fondurile europene au sosit la Valea Seacă, Observator de Bacău, 2011.11.28 acesat 2012.09.16
  9. ^ a b Școala cu clasele I-VIII Valea Seacă pe portalul www.scoli.didactic.ro acesat 2012.09.16
  10. ^ Grădiniță ultramodernă la Valea Seacă, Observatorul de Bacău, 2011.09.17 acesat 2012.09.16
  11. ^ Valea Seacă și primarul Pravăț, un exemplu; Observatorul de Bacău, 2011.06.03 acesat 2012.09.16
  12. ^ a b c d e Parohia Valea Seacă II pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  13. ^ Parohia Cucova pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  14. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Mîndrișca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 360. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  15. ^ Comuna Mândrișca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=610. Accesat la 10 mai 2013. 
  16. ^ Comuna Valea Seacă în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=615. Accesat la 10 mai 2013. 
  17. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 312,315. 15 iulie 1931. 
  18. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 12 martie 2014. 
  19. ^ Mănăstirea Cucova pe portalul www.catacombeleortodoxiei.ro acesat 2012.09.16