Liteni

Pentru alte sensuri, vezi Liteni (dezambiguizare).

Liteni
—  Oraș  —
Stemă
Liteni Poziția geografică
Coordonate: 47°31′12″N 26°31′55″E
Țară	România
Județ	Suceava
Atestare documentară	1463
Localități componente	Listă Corni Roșcani Rotunda Siliștea Vercicani
Guvernare
- Primar	Tomiță Onisii (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	72,63  km²
Populație
- Total	9.851 locuitori
- Densitate	135 loc./km²
Site: Primăria Orașului Liteni

Liteni este un oraș în județul Suceava. Este așezat la confluența râurilor Suceava și Siret. Din structura sa fac parte satele Corni, Roșcani, Rotunda, Siliștea și Vercicani. Orașul are o industrie proprie reprezentată de balastiere, confecții textile, abatoare, fabrică de lactate, magazine, agricultură, depozite de material lemnos și altele.

În oraș există 4 grădinițe, 8 școli și un liceu (Iorgu Vârnav Liteanu).

Așezare geografică

Orașul Liteni este situat în partea central estică a Podișului Sucevei, în depresiunea cu același nume, subunitate a Podișului Moldovenesc, la confluența râului Suceava cu râul Siret.

Vecinii orașului Liteni sunt următorii: la Nord comunele Udești și Fântânele, la Est comunele Vorona și Tudora din județul Botoșani, la Sud orașul Dolhasca și comuna Dolhești, iar la Vest comuna Vulturești.

Paralela de 47º11’N se intersectează cu meridianul de 26 º 31’E pe raza orașului.

Față de reședința județului - municipiul Suceava - este situat la o distanță de 28 km și la o depărtare de 30-40km de municipiile Botoșani, Fălticeni și Pașcani.

Are o formă apropiată de a unui semicerc cu deschiderea pe albia minoră a râului Siret, la Est până pe culmile dealurilor Siliștea, Pleșa și Harbuz la Vest și Sud.

Distanțele maxime între marginile orașului, în linie dreaptă, sunt de 10,5km pe direcția Vest-Est intre Siliștea și Vestul localității Măldărești și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la limita sudică a satului Corni.

Evoluția paleogeografică reprezintă continuarea marii unități geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500m. Peste acest cristalin precambrian urmează cuvertura de sedimente necutate paleozoice, mezozoice și neozoice.

Interacțiunea factorilor externi ca apa, aerul, temperatura a avut drept rezultat un relief caracterizat de forme structurale, sculpturale și acumulative. Datorită acțiunii de modelare a factorilor externi, în primul rând al apelor curgătoare, relieful orașului capătă aspect colinar-deluros.

Altitudinea este cuprinsă între 235 metri, în aval de confluența râului Suceava cu râul Siret și 493 metri în dealul Pleșa.

Populația

Comunitatea locală, conform estimărilor făcute de Primăria orașului Liteni în anul 2007 număra 10585 locuitori, repartizați în 6 așezări astfel: Liteni-4794, Rotunda-2438 , Siliștea-940 , Corni-1024 , Roșcani -1248, Vercicani-141.

Date teritoriale

Clima

Clima este una temperat continentală. Venind dinspre vest, masele de aer își pierd treptat din umezeală în timpul traversării Carpaților Orientali, încât în partea estică a județului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna și ploi reci primăvara și toamna. Din est, județul primește influențe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger și viscole iarna. Temperaturile minime coboară uneori până la - 38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39,8 °C (iulie 2000). Media primului îngheț de toamnă este 16 octombrie, iar a ultimului îngheț este la 16 aprilie.

Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Media multianuală este de 567mm/an. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai și iunie. În Depresiunea Liteni, direcțiile predominante a vântului sunt cele dinspre nord-est (40%), urmată de de cele de sud-est (15%) și de sud, sud-vest (12%). O contribuție importantă la direcția nord-est o are valea râului Suceava care este orientată pe aceeași direcție pe care se canalizează aerul având o viteză medie de 3,7m/s. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna și primăvara. Numărul mediu de zile senine ajunge la 115.

Fauna

Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpi, mistreț și căprior.

Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuici și cârtițe.

Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rața pitică, nagâț iar reptilele de șopârle și șerpi.

Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de sălcii, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuța etc.

Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crapul, plătica, zvârluga, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc.

În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic.

Vegetație

Liteni are o suprafață totală de spatii verzi de 6,4ha, ceea ce reprezintă 0,88% din suprafața orașului, respectiv 6,2m2/locuitor. Ținând cont că media pentru România este de 12m2/locuitor, se înregistrează un deficit de spațiu verde de 5,8m2/locuitor.

Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurea de pe dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe dealul Siliștea.

Soluri

Solurile brune, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava – Siret, implicit și în Depresiunea Liteni. Suprafețele structurale sunt slab înclinate de la NV spre SE și cunosc o dezvoltare importantă a solurilor podzolice brune. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc. Aprecierea calității solurilor se face prin încadrarea lor în clase de calitate, așa cum au fost ele definite în studiile de specialitate și în legislația în vigoare: "Studiul fondului funciar al României", elaborat de I.G.F.C.O.T. București în 1983 și Legea nr.18/1991 privind fondul funciar. Gruparea terenurilor în clase după pretabilitatea la arabil s-a realizat luându-se în considerare natura și intensitatea factorilor limitativi ai producției agricole dintre care unii sunt legați direct de sol cum ar fi: textura, sărăturarea, panta, etc. Pe teritoriul orașului Liteni există următoarele tipuri principalele de soluri:

• Solurile brun închise de pădure, cuprinse între 250 – 380 m. altitudine, pe suprafețe orizontale sau cu pante line, cu un drenaj bun;
• Solurile brune de pădure podzolice la altitudine de 230 – 430 m. caracteristică zonei de pădure;

• Solurile podzolice argilo-iluviale sunt la altitudine de peste 400 m, exemplu în dealul Harbuz;
• Solurile aluviale le întâlnim pe văile Șomuzului Mic, Suceava și Siret, în diferite grade de evoluție.

Pentru aceste terenuri se recomanda măsuri de combaterea eroziunii de suprafață prin lucrări de terasare și consolidare a versanților combinate cu lucrări cu caracter ameliorativ de desecare, nivelare - moderare, lucrări antierozionale.

Repere istorice

LITENI

Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Arbore portar, satele Vorona și Ruși …”din hotarul acestor sate să fie pre unde au hotărât dumnealui…începându-se din hotarul lui Dragomir Liteanu, drept piste valea Voronei…și de la Siretu” (D.I.R. sec.XIV – XV, A, I, 330)

CORNI (Cornișor)

Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște.

ROȘCANI (satul lui Petru Rusu, satul Ruși)

Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Arbore, satele Vorona și Ruși.

ROTUNDA

În 1824 se ridică biserica satului.

SILIȘTE (Seliște)

Cea mai veche mărturie este din 20 octombrie 1606 când Simion Movilă întărește fiilor lui Toader Stânijanul o parte din satul Siliște pe Șomuz, cu părți de moară, din câmp, din poiene și bălți.

VERCICANI

Cea mai veche mărturie este din 20 septembrie 1479 când Ștefan cel Mare dă Mitropoliei Sucevei satul Vercicani pe Siret și primește satul Jicovul de Jos cu mori și vamă.

Evenimentele istorice din Moldova din a doua jumătate a secolului XVIII au făcut ca partea de est și sud-est a ținutului Sucevei să formeze o unitate administrativă cu reședința în localitatea Fălticeni.

Un mare proprietar din regiune, Iorgu Vârnav Liteanu, a avut un rol important în realizarea Unirii. Votul său a avut un rol decisiv pentru victoria partidei unioniste. În semn de omagiu, liceul din Liteni se numește astăzi "Grupul Școlar Iorgu Vârnav Liteanu".

Obiective turistice

• Biserica Sfântul Nicolae din Liteni - ctitorită în 1782 de boierul Teodor Vârnav-Liteanu
• Gara veche din Liteni - gară construită de austrieci în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Imagini

• 

  Gara veche din Liteni

• 

  Gara veche din Liteni