Podișul Moldovei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta fizică a României Mari cu reprezentarea integrală a Podişului Moldovei

Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt:

Geneză[modificare | modificare sursă]

S-a format in orogeneza alpina,partea de sud printr-un process de scufundare lenta.

Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei

Petrografie[modificare | modificare sursă]

Peste fundamentul cristalin se găsesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și strate de pietre pretioase.[necesită citare]

Relief[modificare | modificare sursă]

Caracterizare[modificare | modificare sursă]

Podișul Moldovei este cel mai întins podiș din țară, desfășurat aproximativ de la N la S. Acesta prezintă altitudini diferite în funcție de subunitate: este mai înalt în partea de N-V unde(atinge 500-600 metri). Prezinta altitudini mai joase în N-E (200 metri) iar in partea de sud altitudinile coboara usor de la 500 m la 200 m.

Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre S-E. În partea de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase. În partea centrală și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu-se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de teren.

Subdiviziuni și diviziuna. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord (se prelungește chair și dincolo de graniță), Câmpia Moldovei (Jijiei) la est și valea râuluMoldova la vest. Acesta cuprinde:[modificare | modificare sursă]

  • dealuri: Dragomirnei, Fălticenilor, Ciungi (688 m), Ibănești, Bour, Cozancea, Dealul Mare.
  • depresiuni: Rădăuți, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.

b. Dealurile Nistrului,

c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt:

  • Câmpia Jijiei (în vest),
  • Câmpia Prutului Mijlociu (în centru) și
  • Câmpia Răutului (în est)

d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde:

  • Podișul Bârladului (secțiunea din România), care include:
    • Colinele Tutovei,
    • Dealurile Fălciului,
    • Podișul Covurlui.
    • depresiuni: Depresiunea Elanului.
  • Masivul Codru (secțiunea din Republica Moldova), numit Podișul Moldovei Centrale care include:
    • Dealurile Ciuluc-Soloneț,
    • Dealurile Corneștilor,
    • Colinele Tigheciului,
    • Podișul Basarabiei de Sud (Dealurile Nistrului Inferior),
    • Valea Prutului Inferior

e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),
f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase.

Clima[modificare | modificare sursă]

Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°–8°C (Podișul Sucevei) și 8°–10°C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400–500 mm (Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului) și 500–800 mm (Podișul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivățul (pe timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice (în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.