Terțiar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Terțiarul este era geologică care urmează mezozoicului. Constituie prima parte parte a neozoicului. Terțiarul se întinde de acum circa 65 milioane ani până acum circa 1,6 milioane ani. Este perioada în care s-a atins forma prezentă a continentelor și s-au format lanțurile mari de munți. Au apărut și s-au dezvoltat multe specii de mamifere, premergătoare celor de azi.

Terțiarul cuprinde cinci perioade:

  • paleocen (65 mil. ani - 57 mil. ani),
  • eocen (57 mil. ani - 37 mil. ani),
  • oligocen (37 mil. ani - 24 mil. ani),
  • miocen (24 mil. ani - 5 mil. ani) și
  • pliocen (5 mil. ani - 1,6 mil. ani).

În ultima vreme se preferă împărțirea cenozoicului în erele paleogen, conținând perioadele paleocen, eocen și oligocen, și neogen, care conține atât miocenul și pliocenul, cât și cuaternarul.

Cuaternarul este perioada imediat urmatoare Neogenului, nu este parte componenta a Neogenului. Asa incat vom avea Neozoicul sau Cenozoicul format din: Paleogen, Neogen si Cuaternar (conform International Commission on Stratigraphy; vezi si www.biostratigraphy.com)

Anomalia Iridiu[modificare | modificare sursă]

Metale platinice se găsesc peste tot în lume, în concentrații neobișnuit de mari, într-un strat subțire de argilă la limita între Cretacic și Terțiar, constituind un reper sigur stratigrafic. Concentrația lor mare (de câteva zeci de ori mai mare decât conținutul mediu al lor din scoarța terestră) se explică prin aportul adus de asteroidul care a produs catastrofa planetară de la finele epocii cretacice, acum cca 65 milioane de ani. Stratul de argilă se mai numește și "Anomalia Iridiu"[1].

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Terțiar

Note[modificare | modificare sursă]