Primăria Municipiului Suceava

Primăria Municipiului Suceava este o instituție publică ce reprezintă structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale din municipiul Suceava. În fruntea conducerii instituției se află primarul municipiului Suceava.

Primăria Suceava funcționează într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XX-lea, pe Bulevardul 1 Mai nr. 5A, în cartierul Areni.

Sediul actual al primăriei[modificare | modificare sursă]

Primăria Municipiului Suceava își desfășoară activitatea într-o clădire construită în perioada 1995-1996, în cartierul Areni. Clădirea se află pe Bulevardul 1 Mai, lângă intersecția cu Strada Universității, în imediata vecinătate a Stadionului Areni, a Parcului Universității și a Parcului Vladimir Florea. Spre deosebire de majoritatea orașelor din România, sediul administrației publice locale din Suceava se găsește într-o clădire care nu este situată în centrul localității.

Edificiul în care în prezent funcționează primăria orașului a fost construit de către Banca Agricolă Română, cu rolul inițial de sediu al Sucursalei Suceava. Înainte, aceasta funcționa în aceeași clădire cu sediul Sucursalei Suceava a Băncii Naționale, în apropiere de Magazinul Universal „Bucovina”.

În anul 2001 Banca Agricolă este preluată de Raiffeisen Bank România, subsidiară a Raiffeisen Zentralbank, grup bancar din Austria ce operează în Europa Centrală și de Est. Filiala Suceava a Raiffeisen Bank continuă activitatea Băncii Agricole în același sediu.

În 2002, Primăria Municipiului Suceava definitivează tratativele cu conducerea centrală a Raiffeisen Bank pentru achiziționarea spațiilor aflate la parterul și primul etaj al sediului filialei din Suceava, în vederea mutării sediului primăriei. Valoarea tranzacției este de 20 de miliarde de lei, asta însemnând 625.000 de dolari (la cursul mediu leu-dolar din 2002). Ulterior, proprietarul celorlalte trei niveluri, respectiv Consiliul Județean Suceava, le dă și pe acestea în folosința gratuită a municipalității. Necesitatea unui nou sediu pentru Primăria Suceava a apărut după ce vechiul sediu aflat în actualul Palat de Justiție, a fost revendicat și câștigat de Ministerul Justiției.^[1]

În 2010, Primăria Suceava și Consiliul Județean demarează procedurile pentru un schimb de imobile pe care fiecare instituție le are în folosință gratuită de la cealaltă: etajele 3, 4 și 5 din sediul primăriei, care aparțin Consiliului Județean, contra clădirilor de la fosta Casă Județeană de Pensii, de pe Strada Avram Iancu, ce aparțin municipalității. Cele trei niveluri din sediul primăriei ce erau proprietatea Consiliului Județean și au fost date în folosință gratuită primăriei, în anul 2003, pe o perioadă de 15 ani.^[1]

Sediul din cartierul Burdujeni[modificare | modificare sursă]

La data de 16 mai 2008 este inaugurat sediul din cartierul Burdujeni al Primăriei Municipiului Suceava. Acesta se află în clădirea fostului Cinematograf „Burdujeni”, imobil preluat de administrația publică locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF). Sediul din Burdujeni al primăriei deservește cei peste 30.000 de locuitori ai celui mai mare cartier sucevean. Este localizat la limita dintre subcartierele Cuza Vodă III și Burdujeni-Sat, pe Strada 22 Decembrie, în apropiere de Școala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”.

În clădire funcționează un compartiment de urbanism, altul de asociații de proprietari, unul de fond funciar, un compartiment de spațiu locativ, unul de impozite și taxe locale, un compartiment de Poliție Comunitară și unul de Apărare Civilă, un cabinet medical și o stație de ambulanță.^[2]

Sediul din cartierul Ițcani[modificare | modificare sursă]

Pe parcursul anului 2010, Primăria Municipiului Suceava organizează un sediu în cartierul Ițcani, în clădirea fostului Cinematograf „Arta”, preluat de administrația locală de la RADEF, împreună cu clădirea Cinematografului „Modern” din centrul orașului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. Clădirea fostului cinematograf din Ițcani se află pe Strada Gheorghe Doja, în apropiere de pasajul rutier. Ea a fost modernizată de către Primăria Suceava, dispunând în continuare de o sală de film.^[3]

Foste sedii ale primăriei[modificare | modificare sursă]

Pe parcursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, administrația locală a funcționat în mai multe imobile din centrul orașului Suceava. În martie 1804 autoritatea orășenească din Suceava cumpără de la familia Hatzendorf o casă din cărămidă și piatră, fără etaj, situată lângă Biserica Sfântul Dumitru și ruinele Curții Domnești. După unele adaptări și modificări executate în 1844 sub conducerea inginerului ținutal Ioanelli, clădirea este ocupată de oficiile primăriei. În anexele sale se păstrau materialele pompierilor. De asemenea, imobilul servea ca locuință pentru slujbașii primăriei și, uneori, chiar pentru primar.

În 1859, în scopul adăpostirii noului gimnaziu ce urma să se înființeze la Suceava, clădirea este refăcută după planurile și sub conducerea inginerului Münnich. Între 1860 și 1895 aici vor funcționa atât gimnaziul (actualul Colegiu Național „Ștefan cel Mare”), cât și primăria orașului. După 1895, în paralel cu primăria, în clădire își desfășoară activitatea o școală primară română de fete.^[4] În prezent, aici funcționează Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

În anul 1904, în timpul mandatului primarului Franz Des Loges, este finalizată construcția Palatului Administrativ, realizat după planurile arhitectului vienez Peter Paul Brang. În același an, în luna decembrie, administrația orășenească își mută sediul în această clădire, situată lângă Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk. În acest edificiu, pe lângă primărie, erau găzduite poliția orașului, casa de economii și muzeul de istorie, iar în perioada interbelică și Societatea „Ciprian Porumbescu”. De asemenea, edificiul administrativ al orașului era folosit și de pompieri, care au amenajat în turnul central o cameră de observare a incendiilor. În curte se aflau un grajd și remiza de trăsuri a primăriei.^[5]

După instaurarea regimului comunist în România, în clădirea primăriei sunt instalate Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul Județean Suceava al PCR și Comitetul Județean Suceava al UTC. Prin urmare, în anul 1944, Sfatul popular al orașului Suceava (după cum se numea instituția primăriei la acea vreme) se mută în clădirea prefecturii județului Suceava din perioada interbelică, locul unde astăzi funcționează Muzeul Bucovinei și Muzeul de Istorie din Suceava.

În anul 1968 Consiliului Popular Municipal Suceava (Primăria) se mută în actualul Palat de Justiție, situat pe Strada Ștefan cel Mare, lângă Parcul Trandafirilor. În vederea acestei mutări, în anii '60 sunt executate reamenajări interioare în imobilul ce urma să devină noul sediu al administrației locale.^[6] Primăria și Consilul Local funcționează în Palatul de Justiție și după Revoluția din decembrie 1989, până în anul 2002, când edificiul revine în totalitate Ministerului Justiției. În prezent aici funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava.

Consiliul local și primarul[modificare | modificare sursă]

Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizării serviciilor publice, a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și gestiona, în numele și în intresul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Consiliul local și primarul, ca autorități ale administrației publice locale, au dreptul ca în limitele competențelor lor să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

Primar: Ion Lungu, ales în 2004 din partea PNL, reales în 2008 și apoi în 2012 din partea PD-L,^[7] reales în 2016 din partea PNL.^[8]
Viceprimari: Lucian Harșovschi (PNL) și Marian Andronache (PMP), ambii aleși în 2016.^[9]

Consiliu Local: consiliul local al Sucevei este format din 23 de consilieri, cu următoarea compoziție bazată pe partid politic, după alegerile locale din 2016:^[10]