Gura Humorului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gura Humorului
—  Oraș  —
Clădirea monument istoric a primăriei orașului
Clădirea monument istoric a primăriei orașului
Stema Gura Humorului
Stemă
Gura Humorului se află în Romania
{{{alt}}}
Gura Humorului
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°33′14″N 25°53′21″E / 47.55389°N 25.88917°E / 47.55389; 25.8891747°33′14″N 25°53′21″E / 47.55389°N 25.88917°E / 47.55389; 25.88917

Țară  România
Județ Suceava

SIRUTA 146584
Atestare documentară 1490
Oraș 1904

Localități componente Voroneț, Bori-astăzi parte a orașului Gura Humorului

Guvernare
 - Primar Marius Ioan Ursaciuc (USL, ales 2012)

Suprafață
 - Total 60,90  km²

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 13.667 locuitori
 - Densitate 209 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 15.656 locuitori

Site: Site-ul oficial al Primăriei Gura Humorului

Poziția localității Gura Humorului

Gura Humorului (în trecut Gura Homorului, în germană și poloneză Gura Humora, idiș - גורא הומאָרא Gura Humora ) este un oraș din județul Suceava, în nord-estul României. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 12.729 locuitori, fiind al șaptelea centru urban ca mărime al județului. În anul 2005 Gura Humorului a devenit stațiune turistică. Mănăstirea Voroneț, monument istoric ce datează din 1488, se află pe teritoriul orașului.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Gura Humorului este situat în partea centrală a județului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea Humorului. Vatra orașului se află la confluența râului Humor cu râul Moldova, de la acest fapt provenind numele orașului. Localitatea este poziționată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu proprietăți sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca stațiune climaterică. [3]

Orașul este străbătut de șoseaua europeană E58 (DN 17), fiind poziționat la jumătatea distanței dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc, la circa 35 de km de aceste două centre urbane. Cel mai apropiat oraș de Gura Humorului este Frasin (7 km, către Câmpulung Moldovenesc). Altă cale rutieră care străbate orașul este drumul județean DJ 177, către comuna Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor. Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar și are două stații CFR pe magistrala SuceavaVatra Dornei: Gura Humorului Oraș (în apropiere de centrul localității), respectiv Gura Humorului (în satul Păltinoasa din cadrul comunei suburbane cu același nume).

Gura Humorului administrează fostul sat Voroneț, situat în partea sud-vestică a orașului și devenit între timp cartier al acestuia. În Voroneț se află Mănăstirea Voroneț, monument istoric recunoscut internațional.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Gura Humorului

     Români (90.17%)

     Romi (1.59%)

     Germani (0.53%)

     Necunoscută (6.72%)

     Altă etnie (0.98%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Gura Humorului

     Ortodocși (86.8%)

     Romano-catolici (2.53%)

     Penticostali (2.01%)

     Necunoscută (7.41%)

     Altă religie (1.22%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Gura Humorului se ridică la 13.667 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.656 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,17%), cu o minoritate de romi (1,6%) și una de germani (0,53%). Pentru 6,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,81%), dar există și minorități de romano-catolici (2,53%) și penticostali (2,02%). Pentru 7,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Istoric[modificare | modificare sursă]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a localității datează din data de 26 februarie 1490, dintr-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.

La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește o aici fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului.[5]

După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele „Bori”. În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena.

În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, primește statutul de oraș.

În perioada interbelică orașul este reședința plasei Homorului în cadrul județului Câmpulung.

Între anii 1956-1958, primar al orașului este Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa sunt realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 și 1973 au loc indundații care distrug aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, primar este Petru Țăranu. În timpul mandatului său este consolidat malul stâng al Moldovei și este realizată sistematizarea zonei. Sunt create alei, iar spațiul dintre ele este acoperit cu un strat de pământ fertil, în care sunt plantați arbori și arbuști de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. În partea sud-estică a parcului dendrologic este amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba este transformată în zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv.

Etimologia denumirii[modificare | modificare sursă]

Orașul Gura Humorului își trage numele de la așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil în anul 1241), când ploile abundente umflaseră apele pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii au numit această apă „Homor”, ceea ce în limba turanică vorbită de ei înseamnă „repede”. Evoluția în timp a denumirii a dus la transformarea „Homor”-ului în „Humor”. Cu toate acestea, chiar și în prezent, unele persoane vârstnice pronunță „Homor” în loc de „Humor”.

Parcul dendrologic[modificare | modificare sursă]

Gura Humorului (ilustrată de epocă)

Pe malul stâng al râului Moldova, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, „pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv.

Stațiunea turistică[modificare | modificare sursă]

Hotelul Bucovina din Gura Humorului

Prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005 se aprobă atestarea localității Gura Humorului din județul Suceava, ca „stațiune turistică de interes național.”[6] Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro.

În cadrul proiectului intitulat „Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, pârtia de schi „Șoimul” este dată în folosință, fiind dotată cu instalație de nocturnă pe toată lungimea de 1.350 metri, cu telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. De asemenea, la baza pârtiei există o parcare pentru 360 autoturisme și 9 autocare.

În zona de agrement „Ariniș” este construită o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, și sunt amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul este inaugurat în data de 1 mai 2010. În cadrul proiectului se realizează și iluminatul public în Parcul Dendrologic Ariniș. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, este amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Republica Moldova Rezina, Republica Moldova
Franța Marly-le-Roi, Franța
Polonia Puck, Polonia

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Teodor Bălan (1885-1972) - istoric român, profesor la Universitatea din Cernăuți și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți
  • Radu Bercea (n. 1939) – pictor, desenator, caricaturist român
  • Nathan H. Juran (1907-2002) – regizor american evreu originar din localitate[7]
  • Olga Kobyleanska (1863-1942) – scriitoare ucraineană.
  • Cătălin Mireuță (n. 1959) – actor român, membru al grupului umoristic Divertis[8]
  • Cătălin Țăranu (n. 1973) – jucător român de go.
  • Schlomo Winninger (1877-1968) – biograf evreu, autorul istoriei orașului Gura Humorului

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Elena Berlescu - „Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie” (București, 1982), p. 165
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Vasile Sfarghiu, Otilia Sfarghiu - „Câmpulungul Moldovenesc: confesiuni, lăcașuri de cult și slujitori ai acestora” (Ed. Axa, Botoșani, 2007), p. 209
  6. ^ Newsbucovina - „Gura Humorului, stațiune turistică de interes național”, 7 februarie 2005
  7. ^ http://www.imdb.com/name/nm0432846/
  8. ^ http://www.youtube.com/watch?v=YKA_0MEtf8U&hd=1

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Schlomo Winninger - „Gura Humora: Geschichte einer Kleinstadt in der Südbukovina‎” („Gura Humorului, istoria unui orășel din Bucovina de Sud”)
  • Prezentare a orașului Gura Humorului pe site-ul gurahumor.ro
  • Prezentare a orașului Gura Humorului pe site-ul aventuraturistica.ro
  • Prezentare a orașului Gura Humorului pe site-ul judetulsuceava.ro

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gura Humorului