Râul Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Suceava
—  Codul râului: XII-1.17  —
Râul Suceava văzut de pe Podul rutier din Ițcani - în amonte
Râul Suceava văzut de pe Podul rutier din Ițcani - în amonte
Date geografice
Zonă de izvorâre Masivul Lucina, Obcina Mestecăniș
Emisar Siret
Punct de vărsare Liteni
Date hidrologice
Bazin de recepție 3.800 km²
Lungimea cursului de apă 170 km
Debit mediu 16 m³/s
Debit maxim înregistrat 1700 m³/s
Debit minim înregistrat 0.94 m³/s
Date generale
Țări traversate Ucraina
Județul Suceava, România
Afluenți de stânga Aluniș, Izvor, Cobilioara, Garbanevski, Meleș, Rapocev, Rusca, Ulma, Sadău, Falcău, Caraula, Laura, Sicova, Bilca Mare, Petrimiasa, Târnauca, Climăuți, Ruda, Horait, Hatnuța, Pătrăuțeanca, Dragomirna, Podul Vătafului, Plopeni, Salcea, Bogdana, Pârâul Morii, Salcea
Afluenți de dreapta Pogonișoara, Pârâul Țigănesc, Nisipitu, Brodina, Ascunsu, Boul, Putna, Vicov, Remezeu, Voitinel, Pozen, Sucevița, Solca, Soloneț, Ilișești, Sălișta, Șcheia, Râul Târgului, Rogoza, Cânepiștea, Racova, Udești
Principalele localități traversate Izvoarele Sucevei, Șipotele Sucevei, Seletin, Rusca, Ulma, Paltin, Sadău, Brodina, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Bilca, Frătăuții Noi, Dornești, Satu Mare, Suceava, Verești
Principalele poduri Vicovu de Sus, Frătăuți, Dornești, Milișăuți, Suceava, Verești

Râul Suceava (în ucraineană Сучава) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Siret.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Râul Suceava izvorăște din Masivul Lucina al Obcinei Mestecăniș din Carpații Orientali (din regiunea istorică Bucovina, aflată în nord-estul României), în apropiere de frontiera cu Ucraina. În cursul său superior, râul marchează pe o porțiune de 6 km frontiera româno-ucraineană.

El curge pe o lungime de 170 km, bazinul său hidrografic ocupând 26% din suprafața județului Suceava și are o direcție generală de curgere NV-SE. Traversează Carpații Orientali și Subcarpații Bucovinei, având o cădere importantă în zona de munte, peste 4 m/km și sub 3 m/km în zona de podiș.

Odată cu ieșirea din munți, cursul Sucevei se împarte pe anumite porțiuni în brațe, care în unele locuri se unesc, iar în altele se ramifică și se depărtează formând o luncă întinsă, îndeosebi în depresiunea Rădăuți [1]. Râul Suceava curge prin orașul Suceava, aici efectuându-se lucrări de îndiguire pentru a se înlătura pericolul de inundații.

Suceava se varsă în râul Siret în apropiere de orașul Liteni, la o distanță de 21 km sud-est de municipiul Suceava.

Poduri[modificare | modificare sursă]

În anul 1792, autoritățile imperiale austriece au construit un pod din lemn pe piloni de piatră pentru a lega orașul Suceava de localitatea de frontieră, Ițcani. Podul era acoperit, fiind singurul de acest fel din Bucovina. Monografia orașului Suceava publicată de Animpodist Dașchevici în anul 1899 și tipărită la Tipografia lui Hermann Beiner ne oferă o descriere a podului. „Podul avea ferești și lungime de 300 de pași, el era construit în mod artificial mai tot din lemn de stejar și fu aședat pe columne tari de peatră. Spre apĕrarea podului erau construcțiuni, de care se frângea gheața. Astfeliu se putea crede că podul va pute resista prin multe secule tuturor evenementelor, însă marele puvoiu din a. 1893 l’a rupt într’a 7. Iuniu la 3 ore după miedul nopții” [2]. Această știre este confirmată și de Czernowitzer Zeitung, în numărul său din 9 iunie 1893.

Podul s-a prăbușit în noaptea de 7/8 iunie 1893, în urma unor inundații devastatoare. În prezent, din construcția podului pot fi văzute doar resturile unui pilon de piatră aflate pe malul stâng al râului. Pilonul de pe malul drept al râului s-a prăbușit în apă împreună cu o bucată de mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mihai Iacobescu (coord.) - Suceava. Ghid turistic al județului (Ed. Sport-Turism, București, 1979), p. 21
  2. ^ Angela Furtună, 1 decembrie 2007 - 1 Decembrie la Suceava, în pământul țării mele (articol publicat în "Monitorul de Suceava")

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională Apele Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Legături externe[modificare | modificare sursă]