Mărășești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Mărășești (dezambiguizare).
Mărășești
—  Oraș  —
Mausoleul de la Mărășești
Mausoleul de la Mărășești
Stema Mărășești
Stemă
Mărășești se află în România
{{{alt}}}
Mărășești
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°52′48″N 27°13′48″E / 45.88000°N 27.23000°E / 45.88000; 27.2300045°52′48″N 27°13′48″E / 45.88000°N 27.23000°E / 45.88000; 27.23000

Țară  România
Județ Vrancea

SIRUTA 174922

Localități componente

Guvernare
 - Primar Valerică-Dorel Chitic[1] (USL,02012)

Suprafață
 - Total 92  km²
Altitudine 63 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 10.671 locuitori
 - Densitate 102,61 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 11.777 locuitori

Site: Primăria orașului Mărășești

Poziția localității Mărășești

Mărășești este un oraș din județul Vrancea, Moldova, România. În afara localității urbane principale, orașul mai cuprinde și localitățile componente Siretu și Tișița și din satele Călimănești, Haret, Modruzeni și Pădureni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primește apele râului Șușița și ale râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău, șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Călimănești și duce spre nord la Pufești (unde se intersectează din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale orașului Mărășești.

Orașul este și un important nod feroviar, în gara Mărășești întâlnindu-se calea ferată București-Galați-Roman cu calea ferată Buzău-Mărășești.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Mărășești

     Români (80.95%)

     Romi (7.02%)

     Necunoscută (11.91%)

     Altă etnie (0.1%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Mărășești

     Ortodocși (81.27%)

     Penticostali (1.65%)

     Creștini după evanghelie (3.7%)

     Necunoscută (11.9%)

     Altă religie (1.46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mărășești se ridică la 10.671 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.777 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,96%), cu o minoritate de romi (7,03%). Pentru 11,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,28%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (1,66%). Pentru 11,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărășești era comună rurală în plasa Șușița din județul Putna, comună formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf.[5] La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi.[6]

În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de Est. Până în 1925, datorită rolului de nod feroviar, Mărășeștiul s-a dezvoltat și a fost promovat la rangul de comună urbană. Anuarul Socec din acel an consemnează o populație de 4100 de locuitori.[7] Comuna Pădureni, aflată, ca și Mărășeștiul, în plasa Caregna a aceluiași județ Putna, avea atunci 1005 locuitori.[8] În 1931, în comuna Pădureni era consemnat și satul Haret.[9]

În 1950, orașul a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, iar comuna Pădureni a fost desființată, satele ei devenind localități componente ale orașului.[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial de interes național din orașul Mărășești.

În orașul Mărășești se găsește Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial sau funerar de interes național, ridicat în perioada 1923–1938, și aflatla sud de orașul propriu-zis, pe șoseaua națională DN2 care duce către Focșani; precum și statuia Victoriei realizată de Oscar Han în 1934 și amplasată la km 282 pe DN2, în localitatea Tișița, monument istoric de for public de interes național.

În rest, în oraș există alte șase obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Pădureni, aflat la km 209 pe DN2, sit ce cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), o așezare din perioada Halstatt și alta din perioada Latène (cultura carpică). Gara Mărășești (construită odată cu calea ferată București-Galați-Roman în preajma lui 1872) este clasificată ca monument de arhitectură. Două sunt monumente de for public — bustul lui Alexandru Ioan Cuza din parcul cu același nume (realizată în 1908) și monumentul eroilor Regimentului 10 Dorobanți (realizat în 1909) din curtea liceului. Alte două monumente sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare — bustul sublocotenentului Gabriel Pruncu (1927) din spatele gării și cimitirul ostașilor germani aflat pe drumul spre Panciu, în localitatea Tișița.

Economie[modificare | modificare sursă]

Conținutul bugetului de venituri și cheltuieli întocmit la nivelul primăriei reflectă totalitatea veniturilor încasate înscrise în buget, în valoare de 58.703.800 lei (bugetul unității administrativ-teritoriale întocmit pe anul 2004), totalitatea cheltuielilor efectuate (58.703.800 lei), precum și excedentul sau deficitul rezultat la încheierea anului bugetar.

Activitățile economice specifice orașului Mărășești sunt:

  • Complexul C.F.R. Mărășești compus din remiza de locomotive, regulator de circulație, revizie de vagoane are o rețea de căi ferate de 20 km, pe raza orașului Mărășești și stații C.F.R., respectiv: Mărășești, Pădureni, doaga și halta Călimănești;
  • Producerea și valorificarea betoanelor în cadrul S.C. SOMACO S.A. Doaga;
  • Producerea și valorificarea prefabricatelor în cadrul S.C. M.B.M. Construct 95 S.R.L. AGROINDUSTRIALA S.A. Mărășești;
  • Morărit și panificație prin S.C. MARBO COMPROD S.R.L. Golești;
  • Alimentarea cu apă potabilă, salubrizarea orașului prin S.C. I.L.G.O. S.A. Mărășești;
  • Contractarea, derularea și comercializarea mărfurilor alimentare și nealimentare se face prin magazinele societăților comerciale cu profil organizate potrivit legii;
  • Producerea de confecții în cadrul unor societăți comerciale de profil organizate potrivit legislației în vigoare;
  • Activități financiar-bancare în cadrul filialei C.E.C. și Cooperativei de Credit.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/10%20Iunie%2024%20Iunie/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 11 iulie 2013. 
  2. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Mărășești, com. rur., în jud. Putna”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 285–286. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Pădureni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 645–646. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  7. ^ Comuna urbană Mărășești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=602. Accesat la 29 august 2013. 
  8. ^ Comuna Pădureni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=611. Accesat la 29 august 2013. 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 313. 15 iulie 1931. 
  10. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 29 august 2013. 
  11. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mărășești