De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kiev (transliterat astfel din rusă Киев; în ucraineană Київ, Kîiv) este capitala şi cel mai mare oraş a Ucrainei. În 2003, oraşul avea 2.642.486 de locuitori înregistraţi oficial, deşi numărul mare de migranţi neînregistraţi aduce acest număr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului naţional şi nu aparţine de oblast-ul Kiev. Oraşul este un centru important industrial, ştiinţific şi cultural a Europei de Est. Kievul are o infrastructură extensivă, deşi destul de veche, considerând declinul puternic economic a Ucrainei în anii 1990. Există totuşi un sistem foarte dezvoltat de transport în comun, incluzând un sistem de metrou – Metroul din Kiev.
- Clima: temperat-continentala. Temperatura medie multianuala: - 8 grade in ianuarie si + 15 grade in iulie. Precipitatii medii multianuale: 600 mm/an.
- Istorie: Prima atestare scrisă a Kievului datează din 559. Kievul a avut o populaţie numeroasă încă din sec 9, fiind avantajat de Nipru care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul şi cu estul.
Cel care a influenţat mult evoluţia oraşului a fost Vladimir I (958-1015) care a extins oraşul şi a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supuşilor o religie de stat, ortodoxismul. În scurtă vreme, Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sf. Sofia, Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea Lavra Pecerska (întemeiată în 1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creştinarea Rusiei şi cultura ortodoxă.
Între 1569 şi 1667 Kievul a aparţinut Poloniei.