Comuna Capu Câmpului, Suceava

Capu Câmpului
—  Comună  —
Stemă
Coordonate: 47°30′29″N 25°58′46″E
Țară	România
Județ	Suceava
Localități componente	Capu Câmpului
Cod poștal	727585
Site: Pagina web oficială
Amplasarea în cadrul județului

Capu Câmpului este o comună din județul Suceava, Moldova, România.

PREZENTARE

Poziționare geografică: Comuna Capu Câmpului este situată în partea central-sudică a județului Suceava, la 12 km distanță de Gura Humorului și la40 km distanță de Suceava;

Componența: Capu Câmpului;

Căi de acces: DJ 177C;

Suprafața: 5100 ha ;

Comuna s-a dezvoltat sub influența zonei cu trafic comercial din apropierea drumurilor care legau în trecut Moldova de Transilvania, evoluția sa istorică fiind apropiată mai mult de satul Capu Codrului de pe malul stâng al râului Moldova.

Prima atestare documentară a acestei asezări umane este consemnată in Uricul lui Bogdan Voievod, din anul 1514, sub denumirea de ,,Bucureștii Mici”, când domnitorul cumpară satul ,,Bucureștii Mici” de la boierul lliescu, pentru a le dona Mănăstirii Voroneț.

Inițial satul Bucureștii Mici, component al moșiei Manăstirii Voroneț se află pe actualul teritoriu al localității Capu Codrului și abia mai târziu o parte dintre familii au trecut pe malul drept al Moldovei, constituind o noua așezare. Atestările documentare din anul 1775 evocă faptul că ambele localităti: Capu Câmpului și Capu Codrului formau un singur sat Bucureștii Mici, deci separarea satelor s-a produs după această dată, probabil și datorită faptului că aceste așezări aveau fiecare biserica sa și administrații ecleziastice separate. Acest element i-a determinat pe locuitori să se separe în doua sate, pe de o parte satul Capu Câmpului (capătul câmpului) situat pe malul drept al râului Moldova pe de alta parte satul Capu Codrului, (capătul codrului) așezat pe malul stâng al râului Moldova.

In anul 1786, în planul de organizare a parohiilor din Bucovina, satul este înscris oficial cu denumirea de Capu Câmpului, având un număr de 47 de familii, aproximativ 200 de persoane și un preot.

In lucrarea "Bucovina" apărută in anul 1875, satul Capu Câmpului este menționat aparținand ținutului Sucevei, cu statut de comună si o populație de 1100 locuitori.

Teritoriul satului Capu Câmpului a aparținut domeniului Mănastirii Voroneț care stapănea pădurea pana la pârâul Balcoaia. Acest sat a evoluat ca centru administrativ pana in anul 1968, aparținând raionului Gura Humorului, regiunea Suceava, in perioada 1968-2003 si-a pierdut statutul de comuna, fiind inclus ca sat component al comunei Valea Moldovei, iar in anul 2003 a fost inființata fosta comuna Capu Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei. Comuna este străbatută de DJ. 177 C, principala cale de acces din DN 2E, precum si de numeroase drumuri comunale.

Comuna este așezată într-un cadru natural atractiv, la 11 km departare de Mănăstirea Slatina, ctitoria domnitorului Alexandru Lăpușneanu, important monument istoric și de cult. Teritoriul montan cu versanți și pante domoale, precum și peisajele pitorești împădurite oferă posibilități pentru agrement, drumeții montane sau organizarea unor partide de vânătoare de mistreți sau chiar de cerbi carpatini. In comuna poate fi văzut un exemplar de arbore secular de TISA (Taxus bacatta) cu o vechime de aproximativ 400 de ani, înregistrat ca monument al naturii. Schitul "Sfinta Treime" situat în partea de nord-vest a comunei, în locul numit Poiana Arșiței, la o altitudine de 650 m si 3 km distanță față de Mănăstirea Slatina reprezintă o altă atracție turistică pentru vizitatori. Accesul la schit se poate realiza prin mai multe poteci din localitățile învecinate iar din comuna se realizează parcurgând drumul comunal din zona Isachea pe distanța de 5 km, apoi 3 km drum forestier și un km versant împădurit. Pentru valorificarea frumuseților naturale, a tradițiilor și obiceiurilor populare din comună, sunt oportune investițiile în dezvoltarea turismului și agroturismului local. Administrația locală este preocupată de dezvoltarea infrastructurii specifice activității turistice, sprijinind amenajarea unor pensiuni, case de vacanță, moteluri, centre de pescuit, de vânătoare, tabere și cantonamente sportive, campinguri, restaurante cu specific local, baze sportive de iarnă, de vară, trase forestiere, aerodrom, centre de echitatie ș.a.;

Descrierea stemei

Stema comunei Capu Câmpului, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În cartierele I și IV, pe fond verde, se află câte o seceră de argint, orientată spre dreapta, cu mânerul în jos. În cartierele II și III, pe fond argintiu, se află câte doi brazi, de culoare verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Secera semnifică ocupația locuitorilor - munca câmpului. Brazii reprezintă bogăția silvică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.