Comuna Bosanci, Suceava
| Bosanci | |||
| — comună — | |||
.jpg) Școala Gimnazială din Bosanci | |||
| |||
 Bosanci (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°35′12″N 26°19′2″E / 47.58667°N 26.31722°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Suceava | ||
| Reședință | Bosanci | ||
| Componență | Bosanci, Cumpărătura | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Bosanci[*] | Neculai Miron[*][1][2][3] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 49,67 km² | ||
| Altitudine | 328 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 6.802 locuitori | ||
| - Densitate | 135,27 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 727045 | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Bosanci, anterior Bosancea (în germană Bossancze, în poloneză Boszańce), este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Bosanci (reședința) și Cumpărătura. Populația comunei este de 6.719 locuitori. Este situată la 8 km de municipiul Suceava și la 90 km de Cernăuți.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. [4] Acest sit arheologic este format din 2 obiective:
- o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV - III înainte de Hristos (cultura La Tène) și având codul SV-I-m-B-05399.01
- o așezare - datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02
Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava, unele teorii susținând că ar fi o veche colonie de vlahi din Bosnia aduși să păzească drumul comercial ce lega Marea Baltică de Marea Neagră. [5] Prima atestare documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când „Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...” [6]
În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. [7]
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), satul Bosanci s-a aflat până în 1918 în Imperiul Habsburgic, ulterior Austro-Ungaria, satul fiind inclus în districtul Suceava. În secolul al XVIII-lea se stabilesc în localitate familii de români ardeleni și ruteni galițieni, ce se vor contopi cu populația locală.[8] În 1780, conform recensământul efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii. În 1775 a fost înființat la Bosanci o stație de carantină (Contumazamt) cu scopul de a preveni răspândirea epidemiilor în Bucovina (și implicit în Imperiul Habsburgic) dinspre Estul Europei (Moldova-ulterior Regatul României, Imperiul Otoman și Imperiul Rus). Centre de carantină au existat în mai multe zone de graniță ale Bucovinei (Boian, Băișești, Sinăuți, Onut).[9]
Cu ocazia vizitei sale din 1783 în Bucovina, împăratul Iosif al II-lea a venit și în satul Bosanci (Iar în anul de la mântuirea lumii 1783, în patru zile ale lunii iunie, venind Iosif, împăratul Austriei, a mers pe la marginea Cordunului, ca să vadă hotarul, și a venit și prin satul ce se numește Bosanci).[10]
Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907 într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac. În anul 1888, ca urmare a unei convenții comerciale și vamale între Austro-Ungaria și România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări.
Deoarece bisericuța de lemn devenise neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. Astfel, între anii 1902-1905 a fost construită Biserica "Sf. Gheorghe" din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci).
În primul război mondial a luptat un număr de 1.375 de bosănceni. După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.676 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor.
Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni.
Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]
Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.
Semnificațiile elementelor însumate:
Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.
Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Bosanci
Români (80,17%)
Romi (3,03%)
Alte etnii (16,8%)
Componența confesională a comunei Bosanci
Ortodocși (59,69%)
Penticostali (21,42%)
Baptiști (1,43%)
Alte religii (0,5%)
Necunoscută (16,97%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bosanci se ridică la 6.802 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.719 locuitori.[11] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,17%), cu o minoritate de romi (3,03%).[12] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,69%), cu minorități de penticostali (21,42%) și baptiști (1,43%), iar pentru 16,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[13]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Bosanci este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Neculai Miron[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||||
Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Bosanci
Români (89,8%)
Polonezi (9%)
Germani (1%)
Altă etnie (0,2%)
Componența confesională a comunei Bosanci
Ortodocși (89,45%)
Romano-catolici (9,84%)
Baptiști (0,5%)
Altă religie (0,21%)
Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bosanci se ridica la 6.676 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (89,8%), cu o minoritate de polonezi (9,0%) și una de germani (1,0%). Restul locuitorilor erau: ruși (1 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,45%), dar existau și minorități de romano-catolici (9,84%) și baptiști (0,5%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană), luterani/evanghelici (9 persoane), mozaici (9 persoane).
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971) - istoric, membru corespondent al Academiei Române
- Gheorghe Bujorean (1893-1971) - botanist, fitocenolog, florist român
- Iohan (Ion) Rachmuth (1911-1990) - economist român de origine evreiască, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
- Yitzhak Ben-Aharon (1906-2006)- politician și ideolog socialist israelian, secretar general al Confederației Generale a Muncitorilor, principalul sindicat din Israel, ministru al transporturilor (1959-1962) și deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel, laureat al Premiului de stat Israel- Premiul Israel
- Simion Stanciu - membru al Dietei din Viena, mai târziu mutându-se în Vechiul Regat al României devine primul țăran deputat al județului Botoșani
- Jakob von Petrowicz (1815-1869), politician bucovinean, primul primar autonom de Cernăuți (votat exclusiv de membri dietei) și vice-mareșal al Ducatului Bucovinei pe timpul Imperiului Habsburgic
- Peter von Petrowicz (1820-1867)- ofițer austriac, înscris la Academia imperială de Inginerie și Tehnică Militară din Viena în 1833; din 9 martie 1839, sublocotenent în Regimentul Nr. 24 de Infanterie Lucca. A murit în 1867, când avea gradul de colonel în același regiment, la Viena [15]
- Aurelian Donisă (1909-1989)- sculptor
- Marie Mikanová Zlatníková - sculptoriță și pictoriță cehă născută în Bosanci pe 29 ianuarie 1901 și decedată pe 22 octombrie 1985 la Praga[16]
- Iosif Brucăr (1888-1960) - filosof și istoric al filosofiei, preocupat de metafizică, teoria cunoașterii, istoriografie filosofică și fenomenologie [17]
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci - sfințită în 1907
- Situl arheologic La pod la Rediu
- Situl arheologic Nemirceni și satele dispărute Nemirceni și Borghinești
- Fânațele seculare Ponoare
- Muzeul Pompierilor
- Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Cumpărătura
Imagini[modificare | modificare sursă]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" - sfinţită în 1907 -
Monumentul eroilor bosănceni din al doilea război mondial -
Bustul domnitorului Ştefan cel Mare, aflat vizavi de biserică -
Şcoala din Bosanci, înainte de renovare (2008) -
Şcoala din Bosanci, după renovare (2010) -
Stema Bucovinei pe clădirea Şcolii din Bosanci
5.jpg)
2.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/primar-din-suceava-zeu-ca-primar-nu-sunt-vaccinat-si-nici-nu-ma-vaccinez-video.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004
- ^ Schiță pentru o monografie a Bosancilor | Dragusanul.ro (în engleză), dragusanul.ro
- ^ Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” a Parohiei Bosanci I[nefuncțională]
- ^ „Direcția Județeană de Cultură Suceava - Biserica de lemn din Moara Nica”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Bosanci | Dragusanul.ro (în engleză), dragusanul.ro
- ^ Schematismus des Königreiches Galizien und Lodomerien. Für das Jahr ... (în germană), Piller,
- ^ Viața Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Doxologia - Portal Crestin Ortodox,
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI | Dragusanul.ro, dragusanul.ro
- ^ [1]
- ^ http://romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Iosif_Brucăr[nefuncțională]