Adjud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Adjud
—  Municipiu  —
Monumentul Primului Război Mondial din Adjud
Monumentul Primului Război Mondial din Adjud
Stema Adjud
Stemă
Adjud se află în Romania
{{{alt}}}
Adjud
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°6′0″N 27°10′47″E / 46.10000°N 27.17972°E / 46.10000; 27.1797246°6′0″N 27°10′47″E / 46.10000°N 27.17972°E / 46.10000; 27.17972

Țară  România
Județ Vrancea

SIRUTA 174860
Atestare documentară 1433

Localități componente Adjudu Vechi, Burcioaia, Șișcani

Guvernare
 - Primar Constantin Armencea[1] (PSD, ales 2008)

Suprafață
 - Total 59,1  km²
Altitudine 97 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 16.045 locuitori
 - Densitate 351 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 17.585 locuitori

Site: Situl oficial

Poziția localității Adjud

Adjud (în trecut, și Adjudu Nou) este un municipiu din județul Vrancea, Moldova, România. Are o populație de 16.045 de locuitori (2011), aflat la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret și Trotuș. În afara localității principale, municipiul cuprinde și localitatea componentă Burcioaia și satele Adjudu Vechi și Șișcani.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Adjudul se află în nordul județului, la vărsarea Trotușului în Siret. Terenul pe care se află orașul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.

Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș, Siret și de precipitațiile atmosferice directe.

Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media precipitațiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersecția dintre provinciile românești Moldova, Țara Românească și Transilvania, este și astăzi un important nod feroviar și rutier. Suprafața municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri și curți - 105 ha.

Orașul este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Adjud, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN11A, care duce spre nord-vest la Onești și spre est la Bârlad.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Adjud

     Români (84.72%)

     Romi (5.9%)

     Necunoscută (9.32%)

     Altă etnie (0.04%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Adjud

     Ortodocși (84.66%)

     Romano-catolici (1.63%)

     Penticostali (3.06%)

     Necunoscută (9.38%)

     Altă religie (1.24%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Adjud se ridică la 16.045 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.585 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,72%), cu o minoritate de romi (5,9%). Pentru 9,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,67%), dar există și minorități de penticostali (3,07%) și romano-catolici (1,64%). Pentru 9,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul de nord al localității a fost descoperită o așezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr și aparține culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei așezări geto-dace din secolele V-III î.Hr.

Prima mențiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în orașul nostru Colina lui Egyd), unde numele în cauză este forma maghiară a denumirii latine Aegidius). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII. Este ridicat la rang de târg în 1838.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Adjud era o comună rurală din plasa Răcăciuni a județului Putna, formată numai din satul de reședință, cu 2171 de locuitori. În comună existau două biserici ortodoxe, două sinagogi, o școală de băieți cu 51 de elevi, una de fete cu 29 de eleve, un spital și un birou de telegraf și poștă.[5] La acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Adjudu Vechi și Burcioaia. Prima, formată din satele Adjudu Vechi și Șișcani, avea 814 locuitori și două biserici.[6] A doua avea în compunere doar satul de reședință, cu 347 de locuitori și o biserică.[7]

Anuarul Socec consemnează comuna Adjudu Nou drept comună urbană și reședință a plășii Trotuș din același județ, având 3416 locuitori.[8] Comunele Adjudu Vechi și Burcioaia aveau aceeași compoziție și făceau parte tot din plasa Trotuș; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori,[9] iar comuna Burcioaia — 415.[10] În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăcești și comuna Ruginești, comună suburbană a comunei urbane Adjud.[11]

În 1950, Adjud a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraș al județului Vrancea, iar comunele Burcioaia și Adjudu Vechi au fost desființate, localitățile lor fiind incluse în orașul Adjud.[12][13] Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000.[14] de aceea cred ca orasul Adjud este frumos deoarece are oameni de treaba ,este ingrijit cum trebuie ,nu se arunca gunoaie pe fiecare strada ,dar cel mai important lucru este ca nu se face ceva ca sa tina sub control tigani .Acest lucru ar insemna sa nu mai cerseasca pe strazi ,sa se duca la munca ,sa nu fure la oameni bani ,sa nu bata copii deoarece nu le da bani si alte chestii.Ar fi multe de zis dar ceea ce am zis este doar o mica parte .Tot ce am scris este o invrednicire si sper sa se puna in consideratie si pentru anumiti oameni ai strazi daca poti sa-i numesti asa .

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice — așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca Medievală. Două obiective sunt monumente de arhitectură — primăria (începutul secolului al XIX-lea) și spitalul din strada Copăcești (sfârșitul secolului al XIX-lea). Placa comemorativă (1916–1918) din strada Libertății este clasificată ca monument de for public, fiind fixată în anul 1921. Monumentul eroilor români și ruși din cimitirul orașului (strada Republicii), datând din secolul al XX-lea, face parte din categoria monumentelor memoriale sau funerare.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/10%20Iunie%2024%20Iunie/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 11 iulie 2013. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Adjud, sau Adjudul-Nou, sau Tîrgul-Adjud”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 13–14. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Adjudul Vechiu”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 14–15. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Burcioaia, sau Bîrcioaia”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 76–77. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  8. ^ Comuna urbană Adjudu Nou în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=602. Accesat la 29 august 2013. 
  9. ^ Comuna Adjudu Vechi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=605. Accesat la 29 august 2013. 
  10. ^ Comuna Burcioaia în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=606. Accesat la 29 august 2013. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. 15 iulie 1931. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 29 august 2013. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 august 2013. 
  14. ^ Legea nr. 223 din 28 noiembrie 2000, privind declararea orașului Adjud, județul Vrancea, municipiu”. Legex.ro. http://www.legex.ro/Legea-223-2000-21871.aspx. Accesat la 29 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Adjud