Radio România Actualități

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Radio România Actualități
RRActualități.svg
Lansat pe 1 noiembrie 1928
Acoperire  România
Sedii București, România
Pagina oficială http://www.romania-actualitati.ro/

Radio Romania Actualități (RRA) este un post public de radio, de informare de interes național cu format generalist, care reflectă evenimentele cotidiene, atât cele interne cât și pe cele internaționale.

Radio România Actualități este unicul post din România cu acoperire națională de peste 99% din teritoriul țării. Emite 24 de ore din 24, 7 zile din 7 și are cea mai extinsă rețea de corespondenți din țară și din străinătate, precum și trimiși speciali în zonele de conflict. Radio România Actualități oferă publicului său cele mai complexe programe de știri, "Radiojurnal"-ul fiind de mult timp un brand cu notorietate, radioprograme cu conținut social, cultural, politic, economic și de divertisment.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Înființat în anul 1928, sub numele de Societatea de Difuziune Radio–Telefonică, Radio România este unul din cele mai vechi posturi de radio din Europa, bine racordat însă, prin dinamică, strategie editorială și conținut al emisiunilor la realitatea imediată. Înainte de 1 noiembrie 1928, data la care a avut loc prima transmisiune a postului național, exista în România o adevărată mișcare pro-radiofonie, al cărei principal protagonist era profesorul Dragomir Hurmuzescu (primul președinte al Consiliului de Administrație al Societății); pasiunea și munca unor pionieri ai domeniului, în România, s-au concretizat prin înființarea instituției care astăzi poartă numele de Societatea Română de Radiodifuziune și pe care milioane de ascultători o cunosc drept Radio România.

Postul fanion al Radio România, Radio România Actualități, este considerat drept urmaș al primului post național, deși acum are numeroși "frați". Așadar, la 1 noiembrie 1928 are loc prima emisiune oficială transmisa de Radio România.

Un alt moment important din istoria postului se petrece pe 21 septembrie 1939, când grupul legionar format din 9 persoane, care l-a asasinat pe primul ministru Armand Călinescu, a pătruns în sediul Radiodifuziunii, a întrerupt concertul Orchestrei Radio și a anunțat întregii țări asasinatul (ora 14:15). Deși înarmați cu 8 pistoale, 32 de încărcătoare, o fiolă incendiară și o bombă de un kg, după acest anunț, ei s-au predat gărzilor SRR. Ca și anunțul asasinării, funerariile primului ministru au fost transmise în direct pe postul de radio.

Ordinul Mareșalului Ion Antonescu „Ostași vă ordon, treceți Prutul!”, dat în noaptea de 21/22 iunie 1941, întoarcerea armelor contra armatei germane, la 23 August 1944, abdicarea Regelui Mihai I, sau zilele Revoluției din decembrie 1989, sunt alte momente din istoria României care au fost transmise în direct pe același post de radio.

Radio România Actualități este recunoscut ca un fervent promotor al sportului, la 11 iunie 1933 având loc prima transmisiune în direct a unui meci de fotbal: RomâniaIugoslavia, în Cupa Balcanică. Începând din acel moment, Radio România Actualități a strâns în jurul aparatelor de radio toți iubitorii sportului, realizând transmisii directe și în exclusivitate din campionatul intern de fotbal, toate meciurile echipei naționale, inclusiv cele de la campionate europene sau mondiale, dar și de la alte competiții la care sportivii români au cucerit numeroase medalii, Campionate Europene sau Mondiale și Jocuri Olimpice.

De asemenea, numele Radio România Actualități este legat de promovarea muzicii românești și internaționale de calitate, postul fiind recunoscut ca rampă de lansare a multor nume mari ale muzicii românești. 20 februarie 1937 este data la care se lansa la radio Maria Tănase, neîntrecută reprezentantă a cântecului popular românesc. Ea este doar printre primii dintr-o listă cu adevărat impresionantă.

Conform rezultatelor ultimelor sondaje, Radio România Actualități are cel mai mare număr de ascultători la nivel urban, fiind și cel mai ascultat post de radio din București.[1]

Radioul public[modificare | modificare sursă]

Radio România Actualități este postul fanion al Societății Române de Radiodifuziune, care funcționează ca serviciu public autonom de interes național, independent editorial. SRR are obligația să asigure, prin întreaga sa activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum și informarea corectă a opiniei publice. În același timp, conținutul programelor sale trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie.

Pentru realizarea obiectivelor generale de informare, educație, divertisment, care reies din Legea nr. 41 din 17 iulie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, serviciul public este obligat să prezinte, în mod obiectiv, imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale, să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competență și exigență, valorile limbii române, ale creației autentice culturale, științifice, naționale și universale, ale minorităților naționale, precum și valorile democratice, civice, morale și sportive, să militeze pentru unitatea națională și independența țării, pentru cultivarea demnității umane, a adevărului și justiției.

Autonomia și independența editorială a serviciului public de radiodifuziune este garantată prin lege, iar programele sale sunt ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice, precum și de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale și economice sau grupuri de presiune.

Nu constituie ingerințe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului, în condițiile Legii audiovizualului - Legea nr. 504 / 2002.

Formatul de canal[modificare | modificare sursă]

Termenul format a fost preluat de la englezi și semnifică maniera în care radioul își alege și asamblează conținutul, tocmai pentru a reuși să-și personalizeze canalul și a putea să atragă cât mai mulți ascultători. „Enunțul radiofonic se caracterizează prin continuitatea sa temporală. El se desfășoară însă și mai mult decât televiziunea ca un flux neîntrerupt, ce se structurează pe genuri și pe conținuturi în funcție de temporalitatea propusă (zilnică, săptămânală) a audiențelor sale. Programării îi revine rolul de a proceda la aranjamentele ce au ca scop provocarea întâlnirii dintre emisiuni și ascultători. Programele care rezultă de aici variază mult, bineînțeles, în funcție de tipurile de stații. Totuși este foarte rar ca ele să nu conțină, fie și în cea mai redusă formă, emisiuni de informații”. [2]

RRA se încadrează în formatul de știri și tocmai din această cauză are șanse mai mari să atragă un public și o audiență mai tânără, spre deosebire de formatul Talk (dezbatere). Vârsta auditoriului pornește de la 30 de ani și trece peste, cu emisiuni exlusiv pe unde medii. Se emit calupuri informaționale de câte 20 de minute, care desigur pot crește sau scădea în funcție de perioada zilei. Structura tipică este: Știri interne/internaționale; Locale/regionale; Știri sportive; Informații rutiere și Meteo. La începutul fiecărui grupaj informativ este transmisă cea mai importantă știre a orei respective, aceasta poate fi locală sau regională, însă în situații ieșite din comun apar știri naționale/internaționale. La posturile mari de radio de tip știri, lucrează, în orele de maximă audiență, peste 10 oameni, pe tură, fără reporteri. Jumătate dintre ei intră pe post. Prezentatorii sunt rotiți la fiecare 20 de minute, atunci când sunt prezentate știrile pentru a da emisiunilor un efect sonor proaspăt și de maximă actualitate. Pe lângă cei care intră în direct mai sunt cei ale căror voci nu se aud pe post, redactori sportivi, reporteri, producători, meteorologi, cei care oferă informații din trafic etc.. Mai apoi, știrile sunt urmate de comentarii, reportaje și rubrici care se difuzează ca elemente de program de sine stătător sau ca elemente introduse în jurnale. Rubricile cel mai des întâlnite sunt din domeniile economic, politic, sport, timp liber, sănătate, informații utile, fapt divers etc. Un element tipic pentru acest format sunt transmisiunile în direct de la evenimentele sportive pentru care postul de radio a obținut exclusivitate: fotbal, basket, volei, hochei etc.


Frecvențe[modificare | modificare sursă]

  • Alexandria 91,8
  • Arad 103,8
  • Comănești 104,7
  • Bacău 98,8
  • Baia Mare 102,5
  • Bârlad 103,9
  • Beala 107,2
  • Bicaz 87,7
  • Bihor 91,0
  • Bistrița 103.9
  • Bran 103,7
  • Brașov 102,5
  • Botoșani 106
  • Borsec 101,0
  • Bucegi 102,2
  • București 105,3
  • Buzău 107,0
  • Burgas 93,4
  • Cîmpulung Moldovenesc 96,0
  • Cluj 88,8
  • Constanța 102,7
  • Constanța-Techirghiol 105,5
  • Constanța - Băneasa 106,6
  • Craiova 88,7
  • Dăbuleni 99,1
  • Deva 103,4
  • Dragoș Vodă 106,2
  • Focșani 102,5
  • Galați 106,4
  • Giurgiu 104,6
  • Harghita 103,4
  • Herculane 97,3
  • Huși 101,7
  • Iași 101,1
  • Lugoj 89,8
  • Mangalia 102,7
  • Medgidia 101,4
  • Maramureș - Oaș 89,4
  • Maramureș - Văratec 91,2
  • Moldova Nouă 105,1
  • Novaci 92,9
  • Oltenița 91,1
  • Oradea 104,1
  • Orșova 104,1
  • Petroșani 88,1
  • Piatra Neamț 103,6
  • Plenita 90,2
  • Ploiești 102,2
  • Resița 102,5
  • Râmnicu Vâlcea 103,4
  • Sibiu 101,8
  • Sighet 106,2
  • Slobozia 96,3
  • Sofia 101,1
  • Suceava 99,6
  • Sulina 100,9
  • Târgu-Mureș 93,6
  • Timișoara 106,4
  • Tulcea 99,4
  • Tulcea - Mahmudia 100,5
  • Tulcea - Topolog 105,0
  • Turnu Măgurele 105,1
  • Turnu-Severin 91,4
  • Vaslui 106,1
  • Vatra Dornei 100,7
  • Zalău 88,1

Grila de programe informative[modificare | modificare sursă]

Interval orar 07:00-23:00:

  • Radiojurnal, Știri (07:00-21:00)
  • Jurnalul de prânz (13:00)
  • Jurnalul de seară (18:00)
  • Radiojurnalul de noapte (22:00)

Interval orar 07:00-24:00:

  • Actualitatea în dezbatere (13:30)
  • Dezbaterea Jurnalului de prânz (13:30)
  • Maraton de duminică (18:10)
  • Matinal de weekend (07:15)
  • Euroatlantica (21:05)
  • Interviul serii din 18.09.2009, ora 18:30

Audiența medie zilnică[modificare | modificare sursă]

Radio România Actualități se află pe locul al doilea, în topul posturilor de radio ascultate de români. Audiențele de toamnă publicate de Asociația pentru Radio Audiență arată un clasament aproape neschimbat față de cel precedent, din vară, la nivel urban,Radio România Actualități, a înregistrat un număr de 1,17 milioane de ascultători. Studiul de Audiență Radio a fost realizat în perioada 31 august - 20 decembrie de companiile IMAS și Merrcury Research. Eșantionul a avut un volum de 8.437 de persoane.

Organigramă RRA[modificare | modificare sursă]

Echipa Radio România Actualități este formată din: Doina Jalea - redactor șef, Gabriel Ionescu - redactor șef adjunct, Daniel Ruse -redactor șef adjunct, Sorin Floricu - șef serviciu tehnic, plus reporterii, producătorii, moderatorii, prezentatorii și realizatorii de emisiuni.

Premii/Distincții[modificare | modificare sursă]

Radio România Actualități a primit Marele Premiu pentru Radio la Premiile Clubului Român de Presă, ediția a IX-a, din 27 mai 2008, premiu câștigat de Mihaela Enache și Roxana Dumitrescu. Echipa care a realizat Radiojurnalul de la ora 7.00 a primit Premiului Clubului Român de Presă pentru emisiune de știri radio. Ordinul Ziariștilor, clasa I aur a fost acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști pentru contribuția adusă la dezvoltarea presei române și impunerea deontologiei în emisiunile radiofonice, cu ocazia aniversării a 80 de ani a postului Radio România.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele Studiului de Audiență Radio (Valul de vară 2013), accesat 17 septembrie 2013.
  2. ^ Guy Lochard, Henry Boyer, Comunicarea mediatică, Institutul European, Iași, 1998, p. 75.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Bertrand, Claude-Jean, „O introducere în presa scrisă și vorbită”, Polirom, Iași, 2001.
  2. Guy Lochard, Henry Boyer, „Comunicarea mediatică", Institutul European, Iași, 1998.
  3. Joanescu, Irene, Radioul modern, „Tratarea informației și principalele genuri informative", Editura All, București, 1999.
  4. Traciuc, Vasile, „Jurnalism radio", Editura Tritonic, Bucuresti, 2003.
  5. Grosu Popescu, Eugenia, „Jurnalism radio – Specificul radiofonic", Editura Teora, București, 1998.

Legături externe[modificare | modificare sursă]