Mediaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mediaș
—  Municipiu  —
Centrul istoric al municipiului Mediaș
Centrul istoric al municipiului Mediaș
Stema Mediaș
Stemă
Mediaș se află în România
{{{alt}}}
Mediaș
Localizarea orașului pe harta României
Mediaș se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Mediaș
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°9′50″N 24°21′3″E / 46.16389°N 24.35083°E / 46.16389; 24.3508346°9′50″N 24°21′3″E / 46.16389°N 24.35083°E / 46.16389; 24.35083

Țară  România
Județ Sibiu

SIRUTA 143619
Atestare documentară 1267

Localități componente Ighișu Nou

Guvernare
 - Primar Teodor Neamțu (PDL,02012[1])

Suprafață
 - Total 62,62  km²
Altitudine 330 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 47.204 locuitori
 - Densitate 881,55 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 55.153 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Mediaș (în latină Media[4], germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medveš) este un municipiu și al doilea oraș ca mărime din județul Sibiu, Transilvania, România. Are o populație de 63.203 locuitori (martie 2002).

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km de Sighișoara și 41 km de Blaj. Cetatea săsească din Moșna se află spre Agnita, la 10 Km de Mediaș. La 18 km de Mediaș se găsește stațiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu măsoară 55 km.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Mediaș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Josephinische Landaufnahme pg189.jpg

În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat castrul roman Media[5]

Evenimente importante în istoria Mediașului[modificare | modificare sursă]

  • 1267 - 3 Iunie - prima mențiune documentară a localității.
  • 1289 - Pomenită documentar “terra Medies” (până la 1308).
  • 1315 - Regele maghiar Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaș, Șeica și Biertan, toate drepturile provinciei Sibiu.
  • 1359 - Mediașul este numit pentru prima dată oraș (civitas).
  • 1402 - Regele Sigismund eliberează scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor. Prima mențiune a judelui local (villicus).
  • 1414 - Prima referire documentară privind biserica “Sf. Margareta”.
  • 1452 - Menționarea primei incinte de apărare în jurul bisericii “Sf. Margareta” (castrum).
  • 1457 - Prima mențiune a breslei croitorilor și a celei vânzătorilor de postav din Mediaș.
  • 1487 - Prima mențiune a unui spital la Mediaș.
  • 1490-1534 - Se construiește incinta fortificată, la lucrări contribuind și locuitorii satelor din cele două scaune, Mediaș și Șeica.
  • 1501 - Existau deja 6 bresle.
  • 1552 - Mediașul devine sediul judelui regal al celor două scaune.
  • 1586 - Menționată documentar “Schola civitatis” (Școala orașului).
  • 1599 - Dieta întrunită la Mediaș l-a ales ca principe al Transilvaniei pe cardinalul Andrei Bathory.
  • 1639 - Construirea unui pod peste râul Târnava Mare.
  • 1816-1824 - Construirea Școlii de fete.
  • 1826 - Înălțarea Bisericii române unite și a școlii greco-catolice din Mediaș de către episcopul Ioan Bob.
  • 1863 - Introducerea iluminatului public stradal.
  • 1871 –Deschiderea școlii agricole din Mediaș. Își începe activitatea tipografia G. A. Reisenberger.
  • 1872 - Inaugurarea gării din Mediaș.
  • 1873 - Deschiderea Școlii orășenești de meserii.
  • 1879 - Construirea unei săli de gimnastică.
  • 1881 - Se pun bazele fabricii de pielărie Karres din Medias.
  • 1888 - Deschiderea unei fabrici de postav și textile la Mediaș.
  • 1893 - Înființarea Cooperativei de economii și credit. Primele legături telefonice la Mediaș. Începe să apară “Mediascher Wochenblatt” (Foaie saptamânala medieșană).
  • 1895 - Se pun bazele fabricii de salamuri si conserve.
  • 1902 - Se construiește un spital orășenesc cu 32 de paturi.
  • 1908 - Transformarea spitalului și marirea capacității la 160 de paturi. Construirea unei școli catolice elementare și a unei școli românești unite.
  • 1910-1912 - Construirea liceului Stephan Ludwig Roth.
  • 1911 - Construirea Școlii ortodoxe românești. Începutul exploatării gazului metan la Mediaș.
  • 1919 - Ianuarie 8: Adunarea Națională Săsească, întrunită la Mediaș, hotărăște aderarea sașilor din Transilvania la Marea Unire pe baza hotărârilor de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
  • 1921 - Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate.
  • 1922 - Se pun bazele fabricii de sticlărie Vitrometan.
  • 1935 - 28 Iulie Sfințirea Catedralei ortodoxe cu hramul “Sf. Mihail și Gavril”.
  • 1962 - Se construiește noul pod peste calea ferată.
  • 1963-1965 - Se construiește noua gară.
  • 1970 - Mai: mare inundație. La fel și în iulie 1975.[6]

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, cercetări de suprafață și săpături sistematice, mai multe așezări rurale:

  • În punctul „Gura Câmpului“, cartier al orașului în partea sa de nord-vest, pe malul Târnavei Mari, a fost cercetată, în anii 1975 și 1977, o așezare rurală a cărei suprafață a fost estimată la 8 ha. S-au descoperit resturile a zece locuințe de suprafață și un atelier de redus și prelucrat fierul (fierărie). Locuințele erau construite pe fundații de piatră fără liant (zid sec), aveau pereții din lemn, iar acoperișul, din paie sau șindrilă. Trei dintre locuințe au avut câte două camere, cu suprafețe totale între 42-60 mp, iar celelalte, câte una singură și suprafețe cuprinse între 9-14 mp; la două locuințe s-a surprins un paviment format din lespezi de piatră. Încălzirea se făcea cu vetre sau cuptoare.

Atelierul de fierărie era organizat într-o construcție de același fel și avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre și foarte probabil și ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului.

Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier.

Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) și de la vânat (cervidee), precum și un dupondius de la împărăteasa Faustina.

Potrivit observațiilor topografice, așezarea de la Gura Câmpului avea un plan ortogonal, cu o piață (forum) în centrul său și constituia un important vicus, în jurul căruia gravitau mai multe așezări, posibil și unele villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din aria orașului.

  • La 0,8 km spre vest de așezare s-a descoperit un fragment de lespede funerară pe care era redat un călăreț, precum și un monument cu doi lei funerari; monu­mentele puteau proveni din cimitirul așezării de la Gura Câmpului, sau dintr-un cimitir de familie de pe o villa rustica.
  • În punctul „Rora Mică“, situat la vest de municipiu, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană.
  • Alte materiale ceramice de epocă romană s-au descoperit în punctele: „Baia de Nisip“, „Hientz“ și la ieșirea din municipiu, pe partea stângă a pârâului Ighișului, zonă din care ar putea proveni și tezaurul menționat la Ighișul Nou, localitate ce aparține acum de municipiul Mediaș.
  • Din locuri neprecizate de pe aria orașului mai provin: o statuetă din bronz, un pond din bronz, având redată o figură grotescă, monede din perioada provinciei.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Mediaș

     Români (76.73%)

     Maghiari (9.63%)

     Romi (4.04%)

     Germani (1.48%)

     Necunoscută (7.9%)

     Altă etnie (0.19%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Mediaș

     Ortodocși (71.55%)

     Romano-catolici (3.42%)

     Reformați (5.0%)

     Penticostali (1.59%)

     Greco-catolici (3.98%)

     Baptiști (1.06%)

     Unitarieni (1.0%)

     Necunoscută (8.09%)

     Altă religie (4.27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mediaș se ridică la 47.204 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 55.153 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%), dar există și minorități de reformați (5%), greco-catolici (3,98%), romano-catolici (3,43%), penticostali (1,6%), baptiști (1,06%) și unitarieni (1%). Pentru 8,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Evoluția populației la recensăminte:


Economie[modificare | modificare sursă]

1826 - Danga pentru vitele din Mediaş

Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meșteșugărești de aici s-au transformat în fabrici și s-au produs aici primul cristal și primul email românesc. Fabricile cele mai cunoscute sunt:

  • Vitrometan
  • Emailul
  • Automecanica
  • Relee
  • Alex Rom
  • Medimpact
  • Salconserv
  • Felam
  • Armax-Gaz
  • Magnet
  • Romgaz
  • Transgaz
  • Kromberg&Schubert
  • Dafora SA

Transport[modificare | modificare sursă]

Sistemul de transport public din Mediaș este compus din autobuze și troleibuze. Există și companii de taxi.

Prin Mediaș trec drumurile nationale DN14 și DN14A

Calea ferată face legătura directa cu orașele: București, Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Budapesta și Viena.

Aeroporturi apropiate sunt cele din Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș.

Politică[modificare | modificare sursă]

În anul 2000 a fost ales primar Teodor Plopeanu (din partea Alianței pentru România, o grupare dizidentă desprinsă din PDSR). Ulterior acesta s-a înscris în PDSR, rebotezat PSD, fiind în prezent consilier județean al acestei formațiuni.

La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Daniel Thellmann din partea FDGR. În data de 17 aprilie 2008 primarul Thellmann s-a înscris în PD-L, fapt care a generat întreruperea relațiilor dintre Forumul German și PD-L.[8] În 2009, în urma decesului primarului Thellmann, a fost ales primar Teodor Neamțu (PD-L), fost viceprimar în mandatul Thellmann.

Turism[modificare | modificare sursă]

Sinagoga din Mediaş
Turnul Pietrarilor

Un oraș pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi și nou, cu o alternanță de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist și neoclasic, la baroc și secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri și bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porți principale și 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deține un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importantă și pentru că aici a fost închis domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, în anul 1476, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matia Corvinul. Tot aici principele transilvănean Ștefan Báthory a fost ales în funcția de rege al Poloniei. Centrul istoric al orașului Mediaș apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piața castelului sunt unice în Transilvania. Orașul are o vechime de peste 7 secole, fiind menționat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi orașe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menționa Turnul Croitorilor, Turnul Trompeților, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul Arhitectural Franciscan include biserica și mănăstirea franciscană, care, în jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan (http://content.yudu.com/Library/A1v8z9/Geograful122011/resources/61.htm). Complexul adăpostește exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

În paginile romanului "Dracula", scriitorul irlandez Bram Stoker menționează că, la nunta contelui valah, vinul a fost "cel auriu de Mediaș". Mediașul și împrejurimile lui sunt și azi cunoscute, dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei orașului, zona fiind supranumită în vechime "Țara Vinului" sau "Weinland", așa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI).

Educație[modificare | modificare sursă]

În 2010, în oraș existau 10 școli generale și 5 licee:

  • Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth
  • Școala Națională de Gaz (S.N.G.) - (avand si o secție maghiară si una germana)
  • Liceul Teoretic Axente Sever
  • Colegiul Tehnic Mediensis (http://www.gsiu.ro/; a se vedea și lucrarea De la Școala profesională de ucenici la Colegiul Tehnic „Mediensis”, autori: Mărculeț V., Maximciuc Elena-Gabriela, Tănase Corina, Sima D., Mărculeț I.,Editura Creativ, Mediaș, 2009)
  • Grup Școlar Automecania

Universitatea Lucian Blaga Sibiu și Universitatea din București au secții la Mediaș.

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

Sport[modificare | modificare sursă]

Cultură[modificare | modificare sursă]

  • Festivalul Internațional de Film al Europei Centrale[9]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Getica, de Vasile Pârvan
  5. ^ Mărculeț V., Mărculeț I., Districtul protopopesc greco-catolic al Mediașului (1827-2000). Monografie, ISBN 973-0-02146-5, Mediaș 2000; Stoian V., Mărculeț V., Mărculeț I., Istoria Protopopiatui Greco-Catolic Mediaș, prin protopopi ISBN 973-0-02618-X, București 2002; Mărculeț V., Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2005), Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, din regiunea Mediașului. 1700-2005, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma din Mediaș, București 2005.
  6. ^ Primăria Municipiului Mediaș, Istoria Mediașului, http://www.primariamedias.ro/, 18.02.2010
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Thellmann a declanșat războiul Johannis-PDL | Sibianul
  9. ^ VIDEO Filme bune la Festivalul de la Mediaș, 9 septembrie 2011, Adevărul, accesat la 21 iunie 2013
  10. ^ Mediașul (SB) va aniversa 10 ani de la înfrățirea cu Șopron (Ungaria), 15 octombrie 2004, Antonela-Sofia Barbu, Amos News, accesat la 25 iunie 2013
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  15. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Mediaș, istorie romanțată, George Togan, 1944 - recenzie
  • Imagini din istoria orașului Mediaș, ediție bilingvă româno – germană - recenzie
  • Mediaș. Istorie, demografie, personalități. Studii, comunicări și articole, Vasile Mărculeț, Ioan Mărculeț, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011, 134 p - [1]
  • Mediaș, natură-istorie-economie, Prof. Raica V. Ioan, Editura 'Timopur', Târgu Mures, 1994

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mediaș

Reportaje

Imagini

Diverse