Pecica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pecica
Pécska
—  Oraș  —
Centrul orașului Pecica
Centrul orașului Pecica
Stema Pecica
Stemă
Pecica se află în România
{{{alt}}}
Pecica
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°10′12″N 21°4′12″E / 46.17000°N 21.07000°E / 46.17000; 21.0700046°10′12″N 21°4′12″E / 46.17000°N 21.07000°E / 46.17000; 21.07000

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 11584
Atestare documentară 1329

Localități componente Bodrogu Vechi, Sederhat, Turnu

Guvernare
 - Primar Petru Antal, reales 2012

Suprafață
 - Total 237.17  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 12.762 locuitori
 - Densitate 54 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 13.024 locuitori

Site: http://www.pecica.ro

Poziția localității Pecica

Pecica (se pronunță în două silabe: peč-ca;[3] în maghiară Pécska, în germană Alt-Petschka) este un oraș în județul Arad, regiunea Crișana, România. Situat la o distanță de 25 km față de municipiul Arad, orașul Pecica și-a făcut de curând apariția în rețeaua urbană a României. Teritoriul administrativ al orașului se întinde în vestul Câmpiei Aradului, orașul administrând localitățile Pecica Veche (mai demult Pecica Română), Rovine (mai demult Pecica Ungurească) și localitățile rurale Bodrogu Vechi, Sederhat și Turnu.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Pecica se află în județul Arad, în Câmpia Aradului, pe partea dreaptă a râului Mureș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pecica în hărţile iozefine ale Comitatului Arad, 1782-85

Pe teritorul orașului Pecica a fost localizată cetatea dacică Ziridava. Prima mențiune documentară a așezării datează din anul 1329. În perioada interbelică Pecica a fost reședința unei plase din județul Arad (interbelic).

Bogăția descoperirilor arheologice din această zonă au dat numele unei importante perioade istorice cunoscută sub denumirea de Cultura Periam-Pecica. Istoria așezărilor Pecica, Bodrogu Vechi, Sederhat și Turnu este strâns legată de evenimentele ce au marcat prin amploare întreaga zonă a Câmpiei Aradului.

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1335 când așezarea era cunoscută sub denumirea de Petk. Sederhatul este consemnat doar din anul 1913, Turnu din anul 1333 sub denumirea de Mok și Bodrogu Vechi din anul 1422 sub denumirea de Bodruch

În aprilie 2004 localitatea Pecica a fost declarată oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Pecica

     Români (57.67%)

     Maghiari (25.98%)

     Romi (7.8%)

     Necunoscut (7.2%)

     Altă etnie (1.32%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Pecica

     Ortodocși (57.29%)

     Romano-catolici (26.75%)

     Reformați (1.57%)

     Penticostali (4.37%)

     Baptiști (1.41%)

     Necunoscută (7.27%)

     Altă religie (1.3%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pecica se ridică la 12.762 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.024 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (57,68%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (25,98%) și romi (7,8%). Pentru 7,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,3%), dar există și minorități de romano-catolici (26,75%), penticostali (4,37%), reformați (1,57%) și baptiști (1,42%). Pentru 7,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Economie[modificare | modificare sursă]

Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Alături de agricultură, industria petrolului și a gazelor naturale este bine reprezentată aici. Deschiderea punctului de frontieră de la Turnu și punerea în valoare pentru viitor a zăcămintelor de ape termale ar putea fi atuurile cele mai importante pentru dezvoltarea economică a orașului.

Educație[modificare | modificare sursă]

În localitatea Pecica sunt șapte grădinițe, opt școli și un liceu.

Liceul din Pecica poartă numele de Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr”. Localul școlii a fost clădit în anul 1904. În perioada 1919-1956 instituția a funcționat ca școală elementară (primară).

Ansamblul urban Pecica

În anul 1956 se înființează învățământul liceal. Denumirea școlii apare sub diferite forme, așa cum reiese din documentele vremii: într-o adeverință elaborată de Sfatul Popular al comunei Pecica din 12 februarie 1962 denumirea instituției este Școala Medie Nr. 1, iar în Memoriul justificativ din 27 mai 1962 apare denumirea de Școală Medie mixtă.

Ansamblul urban Pecica

Potrivit Ord. 23898/07.06.1967 al Sfatului Popular al regiunii Banat, comisia de studiere și avizarea denumirilor de pe lângă Comitetul executiv regional, liceul primește numele ilustrului dascăl al școlii românești, Gheorghe Lazăr. Liceul „Gheorghe Lazăr” din Pecica va funcționa până în anul 1977, când se desființează, transformându-se în Școala cu clasele I-X Nr. 1 Pecica. După revoluție, în anul 1990 se reînființează Liceul Teoretic cu secția română-maghiară, având profil real (matematică-fizică) - uman.

În anul 1990 se înființează din nou învățământul liceal în comuna Pecica sub forma Liceului Teoretic, având secția română și maghiară, cu profil real-uman. Liceul reprimește denumirea de „Gheorghe Lazăr” în anul 1994, funcționând ca liceu teoretic cu profil real (matematică-fizică) - uman, urmând ca din 1999, profilul real să devină matematică-informatică. Reforma din învățământul românesc a condus la ideea transformării liceului în Grupul Școlar „Gheorghe Lazăr”, cu filieră teoretică-matematică-informatică și uman, prin adăugarea în planul de școlarizare a unei clase de școală profesională, pe profil prelucrare-finisare lemn.

Turism[modificare | modificare sursă]

Biserica romano-catolică din Pecica

Pecica poate deveni și un punct de atracție turistică prin punerea în valoare a ansamblului urban din zona bisericii romano-catolice, mediatizarea Parcului Natural Lunca Mureșului și nu în ultimul rând prin canalizarea investițiilor în acest sector de activitate. În octombrie 2013 se finalizează construcția Muzeului Digital din Pecica, cu oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaționale pentru copii și studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite[5].

Diverse[modificare | modificare sursă]

Orașul este renumit și pentru „Pita de Pecica”, care ajunsese în anii 1980 să fie preferată și de președintele Nicolae Ceaușescu[6].

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Mioara Avram, Ortografie pentru toți, ediția a II-a, Editura Litera, București - Chișinău, p. 66
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Barbu, Adriana (23 noiembrie 2013). „Provocarea digitală de la Pecica”. aradon.ro. http://www.aradon.ro/provocarea-digitala-de-la-pecica/1356921. Accesat la 14 februarie 2014. 
  6. ^ Pâinea preferată a lui Ceaușescu intră în Europa, 27 Octombrie 2010, Vlad Odobescu, evz.ro, accesat la 9 iulie 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pecica