Scaunul Sibiului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
„Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Scaunul Sibiului, în germană Hauptstuhl Hermannstadt, a fost cea mai importantă unitate administrativă a comunității sașilor transilvăneni, înființată în secolul al XII-lea cu sediul la Sibiu.

Începuturile colonizării[modificare | modificare sursă]

După opinia lui Friedrich Teutsch, colonizarea așezărilor din capitulul Sibiului a început cu localitățile Sibiu, Șura Mare, Slimnic și Vurpăr, împreună cu hotarul denumit „Braniș” folosit în „devălmășie” (împreună). Ca urmare, s-au format localitățile surori: Hamba, Roșia, Noul și Daia. De asemenea, același autor consideră că localitățile: Gușterița („Villa Humperti”), Turnișor („Villa Epponis”) și Șelimbăr au purtat numele greavilor lor. Teutch afirmă că satele: Avrig, Bradu, Cașolț, Cisnădie, Cisnădioara, Cristian și Tălmaciu s-au format mai târziu.[1]

Pe de altă parte, Karl Kurt Klein semnalează faptul că în timpul lui Geza II s-au colonizat în capitulul Sibiului localitățile Cristian („Insula Christiana”) și Cisnădie-Heltau (nume ce ar proveni de la „Heldwin”), acestea făcând parte din primele colonizări, numele lor trăgându-se de la greavii lor.[2]

În anul 1453, sașilor din Șapte Scaune li s-a atribuit teritoriul cetăților de graniță (Grenzburgengebiet), pe care l-au administrat până în anul 1867, sub denumirea de "Scaunul filial al Tălmaciului (Talmescher Filialstuhl sau Filialstuhl Talmesch).[3]

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema Scaunului Sibiului include două spade încrucișate, cu mânerele în partea superioară. Ele reprezintă Jus Gladii Minus (Minor) + Jus Gladii Majus (Maior), dreptul la pedeapsa cu moartea. Potrivit heraldicii, fondul roșu al scutului, împreună cu cele două spade, reprezintă dreptul la pedeapsa capitală.[4]

Domenii aparținătoare[modificare | modificare sursă]

„Scaunul Sibiului” în secolul al XV-lea

Scaunul Sibiului avea în administrarea sa următoarele localități, grupate după cum urmează:

Dangale pentru vite, 1826

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A.Amlacher - Urkundenbuch zur geschichte der Stadt und des Stubles Broos zum Uebergang Siebenburgens unter Erbfursten aus dem Hause Osterreich (1690), în AVSL, XL, 1879.
  • Arhivele Nationale, Direcția Județeană Sibiu.
  • Academia Română - Istoria Românilor, vol IV, V, VI, București 2002, 2003.
  • D. Avrigeanu - Instituția centumvirilor din orașul Sibiu - în RA, an XL, VII, 1970, vol.XXXII, nr.1.
  • E. A. Bielz - Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens. Eine physikalisch-statistisch-topographische Beschreibung dieses Landes, Sibiu 1857.
  • P. Binder - Lista iarmaroacelor din Transilvania în vechile calendare din secolele XVI-XVII - în An.Br., I, 1993.
  • Din istoria Transilvaniei, I, București, 1965.
  • Documente privind istoria României, veac XIV, C, Transilvania, I (1301-1320), București, 1953.
  • Documenta Romaniae H istorica, vol. XI(1356-1360), București, 1981, vol.XII(1361-1365), București, 1985.
  • J. Dulder - Zur Geschichte des Überganges Siebenbürgens unter die Herrschaft des Hauses Habsburg: Die Jahre 1687-1691 - în AVSL, XXX, 1902.
  • A. Dumitrescu-Jipa, N. Nistor - Sibiul și ținutul în lumina istoriei, I, Cluj-Napoca, 1976.
  • Hermann Fabini - Atlas des Siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Sibiu, 1999.
  • J.A. Grimm - Die politische Verwaltung im Grossfürstenthum Siebenbürgen. Ein Hilfsbuch - Ediția a doua, Sibiu, 1856.
  • H. Gunesch - Beitrage zur Siedlungsgeschichte des Brooser Stuhles vom 13. bis 16. Jahrhunderts - în AVSL, Drite Folge, 8, 1971.
  • N. Iorga:
    • Istoria românilor din Ardeal și Ungaria, București, 1915.
    • Istoria românilor din Ardeal și Țara Ungurească, București 1916.
    • Histoire du Roumains de Transylvanie et de Hongrie, Ediția a doua, București, 1940.
  • Zsigmond Jakó - Erdélyi Okmánytar (Codex diplomaticus Transylvaniae), I, 1023-1300, Budapesta, 1997.
  • K. K. Klein - Geysanum und andreanum. Fragmentarische Betrachtungen zur Frühgeschichte der deutschen in Sibenbürgen - în AVSL, 8, 1971.
  • S. Kolosvári, K. Óvári - Corpus statutorum Hungariae municipalium, I, Budapesta, 1895.
  • G. Kraus - Cronica Transilvaniei 1608 - 1665, București, 1965.
  • I.Lupaș:
    • Realități istorice în voievodatul Transilvaniei din secolele XII-XII - în AIIN, VII, 1936-1937.
    • Documente istorice transilvane, I(1599-1699), Cluj, 1940.
    • Sfârșitul suzeranității otomane și începutul regimului habsburgic în Transilvania, București, 1943.
  • M. Lupaș-Vlaicu - Aspecte din istoria Transilvaniei, București, 2001.
  • L. J. Marienburg - Geographie des Grossfürstenthums Siebenbürgen, I, Sibiu, 1813.
  • A. Șt. Mărginean - Competențele administrative ale autorităților urbane din Transilvania(sec.XIV) - în BCȘS, 7, 2001.
  • Ștefan Meteș - Viața agrară, economică aRomânilor din Ardeal și Ungaria, I, 1508-1820, București, 1921.
  • O. Mittelstrass - Ortsnamenbuch. Historisch-landeskundlicher Atlas von Siebenbürgen, Heidelberg, 1992.
  • G. Müller - Die urprüngliche Rechtslage der Rumänen in Siebenbürger Sachsenlande - în AVSL, 38, 1912.
  • Thomas Nägler:
    • Populația românească din sudul Transilvaniei și caracterul colonizării săsești din secolele XII-XIII - în SAI, XIII, 1969.
    • Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992.
  • Șt. Pascu - Voievodatul Transilvaniei, I, Cluj, 1972.
  • G. Popa-Lisseanu - Sicules et Roumains. Un proces de desnationalisation, București, 1933.
  • Quellen aus sächsischen Archiven, 1880.
  • A. Sacerdoțeanu - Andreanum și alte acte (II) - în Țara Bârsei, 2, 1935.
  • A. Schaser - Reformele iosefine în Transilvania și urmările lor în viața socială, Sibiu, 2000.
  • Fr. Schuller - Zur Einführung des Königsrichteramtes in den Stühlen der "provincia Cibiniensis" - în KVSL, VII, 6, 1884.
  • J. Sollner - Statistik des Grossfürstenthums Sibenbürgen, Sibiu, 1856.
  • Otto Mittelstrass, Wilfried Heller și Hartmut Asche - Historisch- Landeskundlicher Atlas von Siebenbürgen, Ortsnamenbuch. Publicat de "Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde"

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fr.Teutsch - Besiedlung des „alten Landes”, vol. 24, 1901, p.107.
  2. ^ K.K.Klein - Saxonica septemcastrensia, p.5.
  3. ^ Talmesch
  4. ^ Ne infigem radacinile in Sibiu