Cracovia
| Cracovia Kraków |
|||
| — Municipiu – reședința voievodatului — | |||
| Królewskie Stołeczne Miasto Kraków | |||
| Târgul Principal cu Sukiennice. | |||
|
|||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Voievodat | Polonia Mică | ||
| Powiat | municipiu | ||
| Comună | comună urbană | ||
| Atestare documentară | secolul IX | ||
| Drepturi de oraș | 5 iunie 1257 | ||
|
|
|||
| Subdiviziuni |
18 cartiere
|
||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Președinte | Jacek Majchrowski (SLD, ales 2002) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Urbană | 326,8 km² | ||
| - Metropolitană | 3.072,29 km² | ||
| Altitudine maximă | 380 m.d.m. | ||
| Altitudine minimă | 220 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2007) | |||
| - Municipiu – reședința voievodatului | 756,853 locuitori | ||
| - Densitate | 2,315 loc./km² | ||
| - Metropolitană | 1,250,000 | ||
| - Densitate metropolitană | 407 | ||
|
|
|||
| Fus orar | CET | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (UTC+2) | ||
| Coduri poștale | de la 30-001 la 31-999 | ||
| Prefix telefonic | +4812 | ||
|
|
|||
| Site: Kraków.Pl | |||
| modifică |
|||
Cracovia (în poloneză Kraków) este unul dintre cele mai vechi și mai mari municipii din Polonia. În 2005 populația municipiului era de peste 750.000 locuitori, cea a aglomerației fiind de peste 1 mil. locuitori. Nucleul istoric al municipiului este situat pe malul Vistulei, la piciorul colinei Wawel, în sudul țării, în regiunea Polonia Mică (Małopolska). Din 1999 este reședința voievodatului Polonia Mică (województwo małopolskie), anterior fiind reședința voievodatului Cracoviei (din secolul al XIV-lea).
În mod tradițional Cracovia a fost considerată ca fiind unul dintre municipiile importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural și științific. Reprezintă totodată fosta reședință a regilor polonezi și este considerată de mulți ca fiind inima Poloniei, având o istorie de peste 1000 de ani. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind ținta a peste 7 mil. de turiști anual.
Centrul vechi istoric din Cracovia a fost înscris în anul 1978 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Cuprins |
[modificare] Nume
Numele românesc al orașului vine din latinescul Cracovia, fiind o formă latinizată a numelui polonez Kraków. Kraków este derivat în mod tradițional din Krak, fondatorul legendar al orașului și conducătorul popoarelor lehitice. În limba poloneză sufixul -ów este o formă posesivă arhaică (cf. rusă -ов, cehă -ův). Astfel, numele înseamnă (orașul) lui Krak. Numele Krak în sine poate să fie derivat din cuvintele protoslave krakula (bastonul judecătorului) sau krak (ghindă).
Numele oficial complet al orașului, folosit la ocazii ceremoniale, este Capitala Regală Cracovia (poloneză Królewskie Stołeczne Miasto Kraków). Persoana care a fost nascută la Cracovia sau trăiește acolo este numită cracovian (pl. Krakowianin).
Cracovia este cunoscută ca Krakov în cehă, Krakkó în maghiară, Cracovie în franceză, Cracow în engleză și Krakau în germană.
[modificare] Istorie
[modificare] Evul Mediu
Evidențe arheologice sugerează că în locul castelului Wawel a existat o instalare în timpul epocii de piatră. O legendă atribuie fondarea orașului la conducătorul legendar al lehiților, Krak, care l-a construit deasupra cavernei ocupate de către dracul flămând, „Smok Wawelski”. Prima atestare documentară a numelui orașului vine din 966, când Abraham ben Iacob, călătorul evreu sefard, a descris Cracovia ca centrul comercial notabil.
[modificare] Universități
- Uniwersytet Jagielloński [1]
- Akademia Górniczo-Hutnicza [2]
- Politechnika Krakowska [3]
- Uniwersytet Ekonomiczny [4]
- Akademia Wychowania Fizycznego [5]
- Akademia Muzyczna
- Akademia Pedagogiczna
- Akademia Sztuk Pięknych
- Akademia Rolnicza
- Akademia Wychowania Fizycznego
- Papieska Akademia Teologiczna
- Państwowa Wyższa Szkoła Teatralna
- Krakowska Szkoła Wyższa im. A. Frycza-Modrzewskiego
- Krakowska Wyższa Szkoła Promocji Zdrowia
- Małopolska Wyższa Szkoła Zawodowa
- Wyższa Pedagogiczna Szkoła Zawodowa im. Św. Rodziny
- Wyższa Szkoła Ekonomii i Informatyki
- Wyższa Szkoła Europejska im. Ks. Józefa Tischnera [6]
- Wyższa Szkoła Filozoficzno-Pedagogiczna Ignatianum
- Wyższa Szkoła Handlowa
- Wyższa Szkoła Ochrony Środowiska, Turystyki i Rekreacji
- Wyższa Szkoła Ubezpieczeń
- Wyższa Szkoła Zarządzania i Bankowości
[modificare] Personalități
- Alexander Abusch
- Stefan Banach
- Daniel Bogusz
- Boleslaw III
- Krzysztof Borek
- Carl Carl
- Ewa Demarczyk
- DJ Tomekk
- Robert Gadocha
- Mordecai Gebirtig
- Henryk Grossmann
- Ludwig Gumplowicz
- Friedrich Halm
- Wojciech Has
- Roman Haubenstock-Ramati
- Zvi Hecker
- Jerzy Hoffman
- Josef Hofmann
- Stanislaus Hosius
- Roman Ingarden
- Jan I.
- Holy Kasimir
- Jan II. Kazimierz
- Zygmunt Konieczny
- Ewa Lipska
- Franciszek Macharski
- Jan Matejko
- Edward Ochab
- Karin Reschke
- Jan Rokita
- Zygmunt II
- Jerzy Stuhr
- Grzegorz Turnau
- Karl Freiherr von Urban
- Vladislav II
- Wanda Wasilewska
- Wladyslaw II
[modificare] Districte
- Stare Miasto
- Grzegórzki
- Prądnik Czerwony
- Prądnik Biały
- Łobzów
- Bronowice
- Bieńczyce
- Zwierzyniec
- Dębniki
- Łagiewniki
- Swoszowice
- Wola Duchacka
- Prokocim-Bieżanów
- Podgórze
- Czyżyny
- Mistrzejowice
- Grębałów
- Nowa Huta
[modificare] Legături externe
- Poze din Cracovia
- Webcam
- Poze panoramice din Cracovia
- en Pagina oficială a orașului
- Informații turistice
- Cracovia și Malopolska
- Hoteluri in Cracovia
- Informații despre evenimente culturale
- Cracovia - ghidul tău de buzunar
- Explorează Cracovia
- Cracovia în Wikitravel
- Go-Cracow Cracovia
- Piața principală și vechiul oraș pe Google Maps (Harți)
- Golf la Cracovia
- Castelul Wawel
- Aeroportul din Cracovia
[modificare] Vezi și
|
|||||||
|
|||||
|
|||||
