Agnita

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Agnita

stemă amplasare
Amplasare	45°58′30″N, 24°30′30″E
Ţară	România
Judeţ	Sibiu
Atestare documentară	1280
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])	10.866 (2002)
Suprafaţă	96,22 km²
Densitatea populaţiei	112,92 loc./km²
Altitudinea medie	442 - 497 m n.m.
Localităţi componente	Coveş, Ruja
Primar	Radu-Marius Curcean, A.P.
Sit web	ro Pagina oficială
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Agnita]]
Harta administrativă a oraşului

Agnita (germană Agnetheln, maghiară Szentágota, în trad. "Sfânta Agata") este un oraş din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Are o populaţie de 10.866 locuitori.

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 1280, este un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având economie semi-rurală. ^[1]

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificaţii ţărăneşti din Transilvania. Iniţiată în secolul XIII, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul XVII, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetăţii se află o biserică-hală cu trei nave (navele laterale cu tribune) şi turn vestic (sec. XV în preajma anului 1409^[2]). La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor şi dogarilor –, demonstrează forţa economică a acestor bresle, ca şi faptul că aveau încredinţate spre apărare acele porţiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orăşenesc dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ţine târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri. ^[3]

În 1466, regele maghiar a acordat localităţii Agnita dreptul de "ius gladii", adică dreptul de a pronunţa şi a executa sentinţe de moarte. În acelaşi an, localităţii i s-a acordat dreptul de a menţine în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

Până în 1950, când a fost declarată oraş, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde). ^[4]

Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România.

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Referinţe

[modifică] Legături externe

• ro Agnita (informaţii si fotografii)
• ro Site-ul oficial al oraşului Agnita
• ro Un agnitean departe de casă
• ro Site-ul agnitenilor de pretutindeni

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Sibiu
Municipii	Mediaş • Sibiu
Oraşe	Agnita • Avrig • Cisnădie • Copşa Mică • Dumbrăveni (Ibaşfalău) • Miercurea Sibiului • Ocna Sibiului (Vizocna) • Sălişte • Tălmaciu