Agnita

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Agnita
—  Oraș  —
Vedere panoramică spre Agnita
Stema Agnita
Stemă
Agnita se află în Romania
{{{alt}}}
Agnita
Localizarea orașului pe harta României
Agnita se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Agnita
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°58′30″N 24°30′30″E / 45.97500°N 24.50833°E / 45.97500; 24.5083345°58′30″N 24°30′30″E / 45.97500°N 24.50833°E / 45.97500; 24.50833

Țară  România
Județ Sibiu

SIRUTA 143682
Atestare documentară 1280

Localități componente Coveș, Ruja

Guvernare
 - Primar Dragoman Ioan (USL, ales 2012[1])

Suprafață
 - Total 96,22  km²
Altitudine 442–497 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 8.732 locuitori
 - Densitate 112,92 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 10.894 locuitori

Site: Pagina oficială

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Agnita (în dialectul săsesc Agnitlen sau Ogeniteln, în germană Agnetheln, Agnethlen sau Agnethen, în maghiară Ágota, Szászágota sau Szentágota, tradus Sfânta Agata) este un oraș din județul Sibiu (Transilvania, România).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document sasesc de la 1280, este un orășel cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele germane de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală.[4]

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești sasesti (germane) din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală evangelica cu trei nave (navele laterale cu tribune) și turn vestic (sec. XV în preajma anului 1409[5]). La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor –, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orășenesc fondat de Erhard Andree in perioada stalinismului, dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ține târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri.[4]

În 1466, regele maghiar a acordat localității Agnita dreptul de "ius gladii", adică dreptul de a pronunța și a executa sentințe de moarte. În același an, localității i s-a acordat dreptul de a menține în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

In 1945, populatia saseasca (germana) a fost deportata in Rusia. In 1948 populatia germana a pierdut o mare parte a averii printr-o nationalizare a carei urme se resimt pana astazi. Până în 1950, când a fost declarată oraș, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde).[6] Pana in 1992, populatia saseasca (germana) a emigrat in Germania si mai putin Austria ca urmare a presiunilor de asimilare continue. Dupa 1990, majoritatea locurilor de munca in Agnita la cele 3 fabrici mari FIPA, IMIX si 9.Mai au disparut din cauza lichidarii acestora. Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România. Constructia ei s-a efectuat pe vremea imperiului habsburgic. A fost in functiune pe ruta Agnita-Sibiu pana in anii 90'´.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Agnita

     Români (89.02%)

     Maghiari (2.7%)

     Romi (1.61%)

     Germani (1.0%)

     Necunoscută (5.58%)

     Altă etnie (0.05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Agnita

     Ortodocși (88.84%)

     Romano-catolici (1.08%)

     Reformați (1.67%)

     Necunoscută (5.68%)

     Altă religie (2.71%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Agnita se ridică la 8.732 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.894 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,7%), romi (1,61%) și germani (1,01%). Pentru 5,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Evoluția populației la recensăminte:


Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Biserici fortificate din Transilvania
  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Edit. Universității din București, 2008.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agnita