Agnita

Agnita
—  Oraș  —
Stemă
Agnita Localizarea orașului pe harta României
Agnita Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°58′30″N 24°30′30″E
Țară	România
Județ	Sibiu
Localități componente	Coveș, Ruja
Guvernare
- Primar	Ioan Dragoman (USL, ales 2012)
Suprafață
- Total	96,22  km²
Altitudine	442–497 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	10.894 locuitori
- Densitate	112,92 loc./km²
Site: Pagina oficială
Localizarea în cadrul județului

Agnita (în dialectul săsesc Agnitlen, Ogeniteln, în germană Agnetheln, Agnethlen, Agnethen, în maghiară Ágota, Szászágota, Szentágota, în trad. "Sfânta Agata") este un oraș din județul Sibiu, Transilvania, România. Are o populație de 10.894 locuitori.

Istoric

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 1280, este un orășel cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală.

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală cu trei nave (navele laterale cu tribune) și turn vestic (sec. XV în preajma anului 1409). La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor –, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orășenesc dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ține târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri.

În 1466, regele maghiar a acordat localității Agnita dreptul de "ius gladii", adică dreptul de a pronunța și a executa sentințe de moarte. În același an, localității i s-a acordat dreptul de a menține în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

Până în 1950, când a fost declarată oraș, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde).

Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România.

Demografie

Evoluția populației la recensăminte:

Galerie de imagini

• 

  Agnita
  (biserica fortificată săsească)
• 

  Agnita pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

• 

  1826 - Danga pentru vite

Personalități

• Georg Daniel Teutsch (1817–1893), episcop evanghelic, istoric și politician
• Franz Friedrich Fronius (1829–1886), pastor evanghelic, profesor, biolog și etnolog
• Christian Friedrich Maurer (1847–1902), istoric și dramaturg
• Trude Schullerus (1889–1981), pictoriță, născută în Agnita
• Erhardt Andree (1911–1972), istoric
• Ioan Gyuri Pascu (* 1961), muzician și actor
• Elena Cârstea (* 1962), solistă de muzică pop și compozitoare

Vezi și

• Biserici fortificate din Transilvania
• Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Edit. Universității din București, 2008.

Legături externe

• Agnita (informații si fotografii)
• Site-ul oficial al orașului Agnita
• Un agnitean departe de casă
• Site-ul agnitenilor de pretutindeni
• Dicționar de localități din Transilvania
• Informații despre cetatea din localitate