Nădlac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Pentru alte sensuri, vezi Nădlac (dezambiguizare).
Nădlac
Nadlak
—  Oraș  —
Stema Nădlac
Stemă
Nădlac is located in Romania
{{{alt}}}
Nădlac
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°10′N 20°45′E / 46.167, 20.7546°10′N 20°45′E / 46.167, 20.75

Țară Drapelul României România
Județ Arad
Atestare documentară 1313

Guvernare
 - Primar Vasile Ciceac

Suprafață
 - Total 133,15  km²
Altitudine 100 m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 8.154 locuitori
 - Densitate 61.23 loc./km² 

Site: http://www.primaria-nadlac.ro/

Poziția localității Nădlac

Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Are o populație de 8154 locuitori din care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Cuprins

[modificare] Geografie

Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km².

[modificare] Climă

Clima este continental-moderată, cu influente sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12 °C.

[modificare] Istorie

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană.[1] În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad.[2] Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Între 14511446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruiește moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oștile nobilimii și incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 18021803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968.

În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România.

Nădlac în hărţile iozefine ale Comitatului Cenad, 1782-85

[modificare] Demografie

Evoluția populației la recensăminte:


Biserica evanghelică

Populația Nădlacului număra în anul 2002, 8.154 locuitori, dintre care slovaci 47,64%, români 44,50%, maghiari 3,55%, rromi 2,53%, alții 1,75%.

[modificare] Economie

Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria.

Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit și de potențial de dezvoltare.

[modificare] Politică și administrație

Primarul Nădlacului este Vasile Ciceac, membru PD-L. Consiliul local este compus din 15 membri, împărțiți astfel:

Culori Partid Partid Nr. Consilieri Componența Consilieri
  Partidul Democrat-Liberal 10 Șproch Sorin Ivan   Rău Lehoczki Adrian Ilie   Palis Gligor   Onea Mircea Laurențiu   Mazuch Marinela   Lupsa Eugen   Kovacs Stefan Andrei   Kiszel Dușan   Faur Maria Carmen   Cioarsă Ștefan Traian  
  Partidul Social Democrat 1 Orban Balazs                  
  Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din Romania 2 Balint Gheorghe Pavel   Kukucska Ioan                
  Partidul National Liberal 1 Huszarik Alexandrina Nicoleta                  
  Partidul Noua Generatie (PNG) 1 Porubski Ioan Dușan                  

[modificare] Orașe înfrățite

[modificare] Turism

În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.

[modificare] Personalități

[modificare] Imagini

[modificare] Note

  1. ^ Ghinea, p. 865
  2. ^ Țiucra, p. 256

[modificare] Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Petru Țiucra, Pribeagul, Pietre rămase, București: Imprimeria Căilor Ferate Române, 1936, reeditat Arad: Editura Ramira, 2008, ISBN 978-973-88641-7-7

[modificare] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nădlac
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi