Nădlac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Nădlac (dezambiguizare).
Nădlac
Nadlak
Nagylak
—  Oraș  —
Orașul Nădlac văzut din turla bisericii evanghelice
Orașul Nădlac văzut din turla bisericii evanghelice
Stema Nădlac
Stemă
Nădlac se află în România
{{{alt}}}
Nădlac
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°10′N 20°45′E / 46.167°N 20.750°E / 46.167; 20.75046°10′N 20°45′E / 46.167°N 20.750°E / 46.167; 20.750

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 9627
Atestare documentară 1313

Guvernare
 - Primar Vasile Ciceac, reales 2012

Suprafață
 - Total 133,15  km²
Altitudine 100 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7.398 locuitori
 - Densitate 61,23 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 8.144 locuitori

Site: http://www.primaria-nadlac.ro/

Poziția localității Nădlac

Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak) este un oraș în județul Arad, regiunea Crișana, România. Are o populație de 7398 locuitori dintre care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km².

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12 °C.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană.[3] În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad.[4] Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Nădlac în hărţile iozefine ale Comitatului Cenad, 1782-85

Între 14511446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruiește moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oștile nobilimii și incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 18021803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968.

În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Nădlac

     Români (44.34%)

     Maghiari (2.4%)

     Romi (4.93%)

     Slovaci (42.97%)

     Necunoscut (4.12%)

     Altă etnie (1.21%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Nădlac

     Ortodocși (42.64%)

     Romano-catolici (12.71%)

     Penticostali (4.35%)

     Greco-catolici (1.9%)

     Luterani (32.07%)

     Necunoscută (4.23%)

     Altă religie (2.06%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la 7.398 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.144 de locuitori.[1] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (44,35%), slovaci (42,97%), romi (4,93%) și maghiari (2,41%). Pentru 4,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65%), evanghelici-luterani (32,08%), romano-catolici (12,72%), penticostali (4,35%) și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția populației la recensăminte:


Economie[modificare | modificare sursă]

Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria.

Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit și de potențial de dezvoltare.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primarul Nădlacului este Vasile Ciceac, membru MCL. Consiliul local este compus din 15 membri.

Orașe înfrățite

Turism[modificare | modificare sursă]

În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Ghinea, p. 865
  4. ^ Țiucra, p. 256
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Petru Țiucra, Pribeagul, Pietre rămase, București: Imprimeria Căilor Ferate Române, 1936, reeditat Arad: Editura Ramira, 2008, ISBN 978-973-88641-7-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nădlac