Nădlac

Pentru alte sensuri, vezi Nădlac (dezambiguizare).

Nădlac Nadlak
—  Oraș  —
Stemă
Nădlac Poziția geografică
Coordonate: 46°10′N 20°45′E
Țară	România
Județ	Arad
Atestare documentară	1313
Guvernare
- Primar	Vasile Ciceac, reales 2012
Suprafață
- Total	133,15  km²
Altitudine	100 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	8.154 locuitori
- Densitate	61,23 loc./km²
Site: http://www.primaria-nadlac.ro/

Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Are o populație de 8154 locuitori din care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Geografie

Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km².

Climă

Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12 °C.

Istorie

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană. În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad. Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Între 1451–1446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruiește moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oștile nobilimii și incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 1802–1803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968.

În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România.

Nădlac în hărţile iozefine ale Comitatului Cenad, 1782-85

Demografie

Evoluția populației la recensăminte:

Biserica evanghelică

Populația Nădlacului număra în anul 2002, 8.154 locuitori, dintre care slovaci 47,64%, români 44,50%, maghiari 3,55%, rromi 2,53%, alții 1,75%.

Economie

Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria.

Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit și de potențial de dezvoltare.

Politică și administrație

Primarul Nădlacului este Vasile Ciceac, membru MCL. Consiliul local este compus din 15 membri, împărțiți astfel:

Orașe înfrățite

• Budmerice, Slovacia
• Cenadul Unguresc, Ungaria
• Nădlac, Ungaria
• Totkomlos Ungaria

Turism

În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.

Personalități

• Leontin Ghergariu

Imagini

• 

  Placă comemorativă cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la venirea slovacilor în Nădlac

• 

  Biserica evanghelică

• 

  Liceul teoretic Nădlac

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
• Petru Țiucra, Pribeagul, Pietre rămase, București: Imprimeria Căilor Ferate Române, 1936, reeditat Arad: Editura Ramira, 2008, ISBN 978-973-88641-7-7

Legături externe

• Situl primăriei Nădlac
• Prezentarea Nădlacului pe situl CJ Arad
• Sit cu informații despre localități din județul Arad
• Nădlac, capitala slovacilor din România, 28 martie 2012, Liliana Brad, România liberă