Octavian Smigelschi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Octavian Smigelschi
Octavian Smigelschi - autoportret ASTRA + Brukenthal.png
Autoportret aflat la Muzeul Brukenthal
Nume la naștere Octavian Smigelschi
Născut 21 martie 1866
Ludoș, scaunul Miercurea Sibiului
Decedat 10 noiembrie 1912 (46 ani)
Budapesta
Naționalitate Flag of Romania.svg român
Domeniu artistic pictură
Pregătire Școala de profesori de desen din Budapesta
Opere importante iconostasul Catedralei Mitropolitane din Sibiu
Influențat de Carl Dörschlag, Bertalan Székely,
A influențat pe Robert Wellmann, Fritz Schullerus și Arthur Coulin
modifică Consultați documentația formatului

Octavian Smigelschi (n. 21 martie 1866, Ludoș - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta) a fost un pictor și grafician român, cu activitate de seamă în pictura monumentală de biserică. Operele sale cele mai cunoscute sunt iconostasul și pictura cupolei din Catedrala Mitropolitană din Sibiu, respectiv capela Gimnaziului Catolic din Budapesta (hu:Egyetemi Katolikus Gimnázium).

Portret al soţiei
SmigelschiOctavian.jpg

Autoportret

Cuprins

Copilărie [modificare]

Octavian Smigelschi s-a născut pe 21 martie 1866 în comuna Ludoșul Mare, fiind fiul lui Mihail Smigelschi, descendent al unei familii nobile poloneze[1] și al Anei Sebastian, de origine aromână. Din această relație s-au născut încă trei băieți: Victor (1858), Vasile (1864), Octavian (1867) și Cornel.

Mihail Smigelschi, tatăl său, s-a refugiat în Principatul Transilvaniei în 1850 din cauza evenimentelor revoluționare din 1848-1849. A activat mai întâi ca notar comunal în mai multe sate din jurul Sibiului, printre care Bungardul și Racovița, stabilindu-se mai apoi în Ludoș.[2]

Frații săi mai mari, Victor Smigelschi, născut în 1858, respectiv Vasile Smigelschi, născut în 1864, au fost preoți greco-catolici. Victor Smigelschi a devenit ulterior profesor și canonic la Blaj.

Studii [modificare]

Octavian Smigelschi a luat lecții particulare acasă în loc să frecventeze școala primară, după care a urmat cursurile liceale la Școala Maghiară de Stat din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1884 cu „foarte bine”, chiar dacă unele surse menționează că „...era absorbit de pasiunile sale: lectura, muzica și desenul.”[3]

Paralel cu liceul a urmat cursurile maestrului Carl Dörschlag[4], pictor din Hohenluckow, Germania, care remarca în însemnările sale că „...în anii optzeci pare a fi bântuit aci (Sibiu) bacilul picturii.”[5] A obținut o bursă de stat la școala de profesori de desen din Budapesta, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1884-1889. Acolo, sub îndrumarea maestrului Bertalan Székely și a prieteniei cu Robert Wellmann, Fritz Schullerus și Arthur Coulin, și-a desăvârșit studiile și a devenit profesor de desen. În anul 1887 este publicat în revista „Familia” un articol despre Octavian Smigelschi în care se menționează că a primit la școala din Budapesta:

Pictură, Cornel Smigelschi (Astra)
„...două din cele cinci premii anunțate, și anume unul pentru un portret în uleiu, reprezentând pe un român, și altul pentru o compoziție a sa, ce reprezintă un perete spaniol în stil japonez”
—Revista „Familia”, anul XXIIL-1887, nr. 49 din 6/18 Dec., pag. 586.

A studiat la Sibiu și la Budapesta, completându-și studiile prin numeroase călătorii peste hotare. Între 1890–1891 a activat ca profesor de desen la Schemnitz (azi Banská Štiavnica). Atras îndeosebi de pictura murală, în anul 1904 a întreprins o călătorie de studii la monumentele de artă veche din Țara Românească, Moldova și Bucovina, de la care s-a inspirat în executarea picturilor din numeroase biserici transilvănene (Catedrala mitropolitană din Sibiu). Ca pictor de șevalet a lucrat portrete și chipuri de țărani, surprinse în mediul lor obișnuit.

Carieră [modificare]

Împreună cu Ștefan Gróh, Robert Wellmann și Fritz Schullerus vizitează München-ul în anul 1887, unde este impresionat de lucrările lui Arnold Böcklin[6]. Înțelegând importanța călătoriilor de studii în orașele europene ce erau adevărate centre de artă în comparație cu apatia provincială sibiană, Octavian Smigelschi începe să studieze pictura bisericească și ca urmare execută numeroase icoane și iconostase câștigând astfel mijloace bănești necesare scopurilor sale. Au rămas drept mărturie acestei perioade din viața pictorului lucrări în diferite biserici din comunele transilvănene: Racovița, Sâncel, Ilva Mare, Măgura, Romos, Rodna Nouă și Poiana Sf. Iosif[7], Mihalț, Vereșmort și Timișoara Fabrică. În anii 1890-1891 vizitează Viena, revine la München după care vizitează Dresda fiind profesor de desen în Banská Štiavnica (Șemniț). În anul 1892 este profesor de desen la liceul de stat din Elisabetopol (azi Dumbrăveni, Sibiu), fiind prezent în Sibiu și făcând numeroase schițe ca-n vremurile studenției prin localitățile din jur: Racovița, Câlnic, Tălmăcel, Sibiu și Gârbova. Multe din aceste schițe, fiind datate în 1886, sunt păstrate în prezent la muzeul Astra.

În perioada 1898-1899 studiază la Veneția, Ravenna și Florența pentru ca în anul 1904 să studieze picturile bisericești din:

Începând din anul 1890, Octavian Smigelschi a făcut o serie de expoziții împreună cu Schullerus și Wellmann, unde a prezentat peisaje în acuarelă[8] ce au avut parte de o critică elogioasă, care le apropia de operele lui Hildebrandt sau Werner[9].

Iconostas din Racoviţa

Octavian Smigelschi deschide expoziția de artă religioasă din Blaj, în ziua de 30 august 1903, moment în care intră în atenția autorităților bisericești. La această expoziție, pictorul expune planul și cartoanele ce reprezentau proiectul de zugrăvire a catedralei unite din Blaj. Cu această ocazie publicul român a fost pus pentru prima oară în situația de a alege și „...aprecia în mod nemijlocit un astfel de decor”[10][11]. În 14 octombrie 1903, participă la expoziția de la Sibiu din sala Thalia, prezentând în plus față de cea de la Blaj peste 70 de lucrări în ulei, tempera, acuarelă, precum și desene cu caracter profan[12]. Succesul expoziției a fost marcat în presa vremii de către ziare ardelene[13], bucureștene[14] și maghiare din Budapesta.

Ștefan Gróh, profesor la Școala de arte industriale și la Școala pregătitoare a profesorilor de desen din Budapesta, membru al Comisiei Monumentelor Istorice maghiare, face o dare de seamă elogioasă în Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu din data de 21 octombrie 1903 la expoziția sibiană. Fiind o personalitate influentă, acesta-l va ajuta pe Smigeslchi să-si deschidă expoziții la Budapesta, cum a fost cea din 5 decembrie 1903. Aprecierea criticilor se regăsesc din nou în presa vremii[15][16], Octavian Smigelschi fiind comparat cu celebrul pictor maghiar Carol Lotz[17]. Această expoziție a fost urmărită și de Adalbert Berzeviczy, ministrul al Cultelor și Instrucțiunii.

Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu.[18] La acest anunț s-au prezentat încă 14 concurenți dintre care comisia, formată din G.D.Mirea, directorul Școlii de Belle-Arte din București, arhitectul Mincu și pictorul brașovean Friedrich Mieß, a ales trei persoane printre care și O. Smigelschi. În 1904 apare o cronică a operei sale în revista „Müvészet” completată cu cinci reproduceri[19], fapt ce crește notorietatea lui Smigelschi peste hotare în același timp cu apariția în țară a unui articol semnat de Octavian Goga din „Luceafărul”[20].

Proiectul pentru catedrala ortodoxă din Sibiu

Comanda de zugrăvire a catedralei ortodoxe din Sibiu i se repartizează în 12/25 aprilie 1904, în urma executării unei lucrări de probă comandate: un iconostas și un înger în cupolă. Rezultatul lucrării de probă a fost unul sever care a dus la ambiționarea pictorului în realizarea unei opere monumentale în catedrala sibiană „după care poate fi apreciat fără rezerve”[21].

„Juriul apreciază bine compozițiunea generală a lui Smigelschi, dar detaliul de execuțiune (Sf. Fecioară) a fost găsit atât de inferior, încât inspira temeri pentru buna execuțiune a întregii lucrări”
—I.Pușcariu, E.Miron Cristea și M.Voileanu, Biserica Catedrală de la Mitropolia ortodoxă din Sibiu, Sibiu, 1908
Răstignirea, studiu (Astra)

Onorariul primit de către Smigelschi pentru executarea iconostasului, cupolei și pandativelor a fost de 32.000 de coroane[22]. Întreaga lucrare a catedralei cuprindea de fapt și întreg interiorul, executarea lor fiind întreruptă din cauza lipsei mijloacelor financiare. Din cauza tărăgănării comenzilor la catedrala sibiană precum și a celei din Blaj, O. Smigelschi a executat picturile din biserica ortodoxă română din Ciacova (1907, unde a făcut o copie la scară redusă a cartoanelor sibiene), precum și pictura bisericii unite din Rădești (1909, cu o concepție novatoare).

Deces [modificare]

Octavian Smigelschi se pensionează în anul 1911, părăsind catedra de desen al liceului și moare pe 10 noiembrie 1912 din cauza unui atac de cord. O expoziție retrospectivă este deschisă în octombrie 1913 la:

„... palatul de Belle-Arte din Budapesta - alături de expoziția postumă a prietenului său A.Coulin - și în care au figurat aproape toate lucrările lui, tablouri, desene și studii[23], a avut numai un succes relativ, redus la elogiile criticii [24].”
—Virgil Vătășianu

În prezent Muzeul Brukenthal expune, datorită „Astrei”, majoritatea tablourilor și cartoanelor lui O. Smigelschi.

Galerie [modificare]

  • Mihail Smigelschi (Astra)

  • Ana Smigelschi

  • Liturghia Îngerească (detaliu), Catedrala Mitropolitană din Sibiu

  • Evanghelistul Ioan, Catedrala Mitropolitană din Sibiu

  • Profetul Ieremia, studiu pentru Catedrala Mitropolitană din Sibiu

  • Studiu pentru Portiţa, având-o ca model pe soţia sa

  • Înălţarea Domnului, biserica unită din Rădeşti

  • Ţărancă- studiu pentru Portiţa, Astra

  • Ţărani - studiu pentru Strana, Astra

  • Portretul unei tinere

Note [modificare]

  1. ^ N. Iorga, Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească, București 1906, vol I, pag. 165.
  2. ^ Nicolae Sabău, Ioana Gruiță-Savu, Octavian Smigelschi în presă, Cluj 2009, pag. 13.
  3. ^ V. Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Sibiu, 1936, p. 5.
  4. ^ Carl Dörschlag a pictat altarul bisericii fortificate din Cincșor în anul 1868.
  5. ^ V. Roth, Karl Dörschlag, rev. „Die Karpathen”, anul II.-1908, p. 85.
  6. ^ V. Roth, Fritz Schullerus, în revista „Die Karpathen”, anul II.-1908, pag.203.
  7. ^ Em. Bucuța, Pe urmele lui Smigelschi, în revista „Gând românesc”, anul III., 1935, nr. 10, p. 472...
  8. ^ Conform informațiilor pe care doamna Smigelschi i le-a furnizat lui V. Vătășianu, menționate în V. Vătășianu, Pictorul Octav Octavian Smigelschi, 1936, p. 9
  9. ^ Recenzia din Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, 1890, nr.2-4 oct., reprodusă parțial în „Familia”, anul XXVL-1980, nr.40. 7/19 oct., pag.482.
  10. ^ V. Vătășianu, Pictorul..., p. 10
  11. ^ Ziarul „Unirea”, XIII-1903, nr.36, 5 septembrie, p.357; Ziarul „Drapelul”, 1903, 30 august
  12. ^ Vezi catalogul expoziției: Smigelschi's Kunst-Ausstellung, Gesellschaftshaus, Sibiu, 1903
  13. ^ „Tribuna Poporului”, Arad, anul VII-1903, 14/26 octombrie.
  14. ^ „Vremea”, 1 noiembrie 1903.
  15. ^ „Budapesti Hirlap”, 5 decembrie 1903.
  16. ^ „Uj idök”, anul IX, nr.52, 20 decembrie 1903.
  17. ^ „Független Magyarország”, 5 decembrie 1903.
  18. ^ Vezi I. Pușcariu, E. Miron Cristea și M. Voileanu, Biserica de la Mitropolia ortodoxă română din Sibiu, Sibiu, 1908.
  19. ^ „Müvészet”, anul III-1904, pag.54-55.
  20. ^ „Luceafărul”, nr.24, 15 decembrie 1903
  21. ^ V. Vătășianu, Pictorul ..., Sibiu, 1936, p.12.
  22. ^ Raportul Sinodului arhidiecezan, nr. 3243, ep.2IV, 1905.
  23. ^ Vezi catalogul:Coulin Artur, Löschinger Hugo, Papp Bertalan és Smigelschi Oktáv, Budapesta 1913.
  24. ^ Neamul românesc literar, nr.43/44 din 15 noiembrie 1912.
    Unirea, 1912, nr.120.
    Luceafărul, 1912, nr.31, pag.706.
    Déva és Vidéke, 7 dec 1912.
    Budapesti Hirlap, 4 mar 1913.
    Az Ujság, 2 oct 1913.

Bibliografie [modificare]

  • Virgil Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A., Sibiu, 1936.
  • Nicolae Sabău, Ioana Gruiță-Savu, Octavian Smigelschi în presă, Cluj, 2009.

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Octavian Smigelschi


Pictură Artă Sculptură
Pictori celebri • Picturi celebre • Pictori români Muzee Sculptori celebri • Sculpturi celebre • Sculptori români
Pictură • Pictori • Picturi • Curente • Tehnici Curente Sculptură • Sculpturi • Sculptori • Tehnici
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Octavian_Smigelschi&oldid=7053752