Sighișoara

Sighișoara
—  Municipiu  —
Stemă
Sighișoara Localizarea orașului pe harta României
Sighișoara Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°13′1″N 24°47′28″E
Țară	România
Județ	Mureș
Localități componente	Listă Angofa Aurel Vlaicu Hetiur Rora Șoromiclea Venchi Viilor
Guvernare
- Primar	Ioan Dorin Dăneșan (PSD, ales 2008, reales 2012 din partea USL)
Altitudine	380 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	32.304 locuitori
Localități înfrățite
- Blois	Franța
- Citta di Castello	Italia
- Dinkelsbühl	Germania
- Kiskunfélegyháza	Ungaria
- Zamość	Polonia
Site: Sighișoara
Localizare în cadrul județului
Amplasare zonala

Sighișoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un oraș situat în județul Mureș, Transilvania, România. Municipiul are o populație de 26.370 locuitori (2011).

Istoric

Reconstituire a localităţii din anul 1740

Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108- 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran etc.

Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite.

Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menționată în anul 1367 ca "civitas" (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighișoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheș").

În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. În prezent mai există 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).

Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș.

În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) și îl omoară pe primarul Anton Polner și pe soția acestuia.

Sighişoara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În anul 1601 cetatea este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutați", cum menționează cronicarul Krauss.

În anul 1603 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de 4.000.

Între 1703-1711 are loc mișcarea anti-habsburgică din Ungaria și Transilvania. Curuții (anti-habsburgicii) - conduși în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu și Bucur Câmpeanu - au atacat cetatea Sighișoara care era văzută ca fiind de partea lobonților (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuții își dau seama că nu pot ocupa cetatea, și se retrag.

Prin bătălia între trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară de pe câmpia dintre Sighișoara și Albești din 19/31 iulie 1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor revoluționare din sec. al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul maghiar Sándor Petőfi.

În perioada interbelică a fost reședința județului Târnava Mare.

Breslele

Breslele meșteșugarilor din Sighișoara (19 la număr) și-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara "lacăte și broaște proaste", lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște.

Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393.

Breslele au fost desfințate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația.

Cultura

Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522.

Așa-numitele Richttage ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526.

Primul ziar sighișorean, Sächsisches Volksblatt, apare în 1869, între 1872-1900 apare Schäßburger Anzeiger, din 1901 publicat sub numele Schäßburger Zeitung, iar din 1879 până în 1944 apare Großkokler Bote. Toate acestea erau în limba germană

Este cunoscut faptul că compozitorul Johannes Brahms a fost la Sighișoara cu ocazia unui turneu întreprins în Transilvania.

Demografie

La recensământul din 2011, Sighișoara număra 26.370 locuitori, dintre care:

• Români: 19.778 (75,0 %) ▼ 19,5% (fațǎ de recensǎmântul din 2002)
• Maghiari: 4.641 (17,6 %) ▼ 21,8%
• Țigani: 1.395 (5,3 %) ▲ 22,9%
• Germani: 396 (1,5 %) ▼ 36,4%
• Alții: 0,6% ▲

După religie, 75,72% sunt ortodocși, 8,28% reformați, 5,98% romano-catolici, 3,74% unitarieni, 1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici ș.a.

Populația istorică

În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități.

În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a.

În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități.

Evoluția populației la recensăminte:

Guvernare locală

La alegerile locale din 2008 candidatului PSD, Dorin Dăneșan, primarul în funcție al Sighișoarei, i-a lipsit un singur vot pentru a fi ales în primul tur de scrutin pentru un nou mandat. Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul 2000, din partea ApR, o formațiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câștigate de PSDR, s-a înscris în această formațiune. Dorin Dăneșan este fiul lui Ioan Dăneșan, primar al Sighișoarei în anii 1970, de numele căruia se leagă demolarea unor clădiri monument istoric din patrimoniul arhitectonic al orașului. Dorin Dăneșan a fost condamnat la un an și jumătate de pușcărie pentru abuz, fals și uz de fals.

Personalități

• Marioara Tănase (1940-1970), interpretă de muzică populară și romanțe
• Josef Gull (1820-1899), jurist și om politic, primar al Sighișoarei între 1866-1881
• Josef Haltrich (1822-1886), filolog, culegător de legende populare săsești
• Friedrich Grünanger (1859-1929), arhitect
• Zaharia Boiu (1834 - 1903), poet, publicist, membru corespondent al Academiei Române
• Johannes Kelpius (1673-1708), teolog, muzician
• Georg Haner (1672- 1740), teolog și istoric al bisericii sas
• Georg Krauss (1607-1679), cronicar
• Carl Ludwig Sigmund (1810-1883), profesor de sifilologie la Universitatea din Viena
• Rudolf Weber (1890-1918), aviator de elită
• Carl Wolff (1849-1929), economist, publicist și om politic.
• Hermann Oberth (1894-1989), inventator, unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii
• Franz Friedrich Fronius (1829-1886), profesor, biolog și etnolog
• Hans Leicht (1886-1937), poet, jurist, traducător
• Horea Teculescu (1897-1942), om de cultură, pedagog, scriitor
• Radu Voina (1950-), jucător și antrenor de handbal
• Eckhard Hügel (1908-1977), om de știință, poet
• Hans Zultner (1930-), antrenor de handbal
• Adrian Ivanițchi (1947-), cântăreț de muzică folk
• Maxim Berghianu (1925-), demnitar comunist
• Miron Mitrea (1956-), politician
• Ursula Bedners (1920-2005), poetă
• Dieter Schlesak (1934-), scriitor,poet
• Anca Petrescu (1949-), arhitect
• Eugenia Vodă (1959-), critic de film
• Vasi Cărăbuț (1986-), interpret de muzică populară și realizator TV
• Gabriel Mureșan (1982-), fotbalist
• Johann Konnerth, trompetist
• Csáky István (1894–1941), politician
• Michael von Melas (1729-1806), general în armata austro-ungară (care l-a învins pe Napoleon la Marengo, Italia)
• Vlad Țepeș " Dracula " (n. noiembrie/decembrie 1431 - d. decembrie 1476 , domnitor al Țării Românești
• Vilmos Apor (1892-1945), episcop și sfânt al Bisericii Catolice

Cetățeni de onoare

• Manuela Piggagnelli, membru al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
• Kurt Bruckner, membru al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
• Irene și Ulrich Liggenstorfer, membri al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
• Kurt Leonhardt, arhitect
• Hermann Baier, pedagog
• Farkas Miklós, profesor, director Fundația Cultural-Științifică Gaudeamus
• Walter Ligner, inginer
• Otto Lurtz, salvatorul multor oameni cu ocazia inundațiilor din 1970
• Christoph Machat, istoric de artă
• Bob Park, președintele Fundației AID
• Traian Comșa
• Heidi Indermühle, inițiatoare a Festivalului de Muzică Academică
• Alexandru Gavrilovici, inițiator al Festivalului de Muzică Academică
• Radu Voina, handbalist
• Mircea Grabovski, handbalist
• Antje Rothwell
• Thomas Harald
• Roger Noel
• Josef Bürge
• Dorothy Tarrant Joy, fondatoarea Fundației Veritas
• Adrian Dobre, preot
• Radu Popa, (postmortem)
• Herman Oberth, (postmortem)
• Horea Teculescu, (postmortem)
• Aurel Bulgariu, handbalist (postmortem)
• Aurel Mosora, primul primar de naționalitate română (postmortem)

Informații turistice

• În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.
• Centrul orașului medieval Sighișoara este listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind protejat ca atare.
• În ultimul sfârșit de săptămână al lunii iulie are loc festivalul medieval.
• În luna februarie are loc un festival de blues.
• În luna iunie are loc un festival de film.
• În luna septembrie are loc un festival de fanfară.

Imagini

• 

  1826 - Danga pentru vitele din Sighișoara

• 

  Turnul cu Ceas
• 

  Stradă în cetatea din Sighișoara

• 

  Sighișoara

• 

  Liceul teoretic "Joseph Haltrich", Sighișoara

• 

  Biserica din deal, Sighișoara

• 

  Turnul cu ceas iarna

• 

  Turnul cu ceas vara

• 

  Scările acoperite

• 

  Vechi cimitir evanghelic

• 

  Vedere din turnul cu ceas

• 

  Turnul Fierarilor

• 

  Panoramică

• 

  Sighisoara noaptea

• 

  Sighisoara noaptea: Intrarea principala

• 

  Sighisoara noaptea: Turn

• 

  Sighişoara

Vezi și

• Castrul roman Castrum Stenarum
• Lista monumentelor istorice din județul Mureș

Referințe

• Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982
• Georg Krauss, Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, ed. Franz Mild, Sighișoara, 1926
• Ioan Mărculeț, Alina Bejinariu, Mihai Popa, Modificări în structura națională a populației orașului Sighișoara între 1900-1992, Însemnări geografice, București, 2002
• Ioan Mărculeț, Dragoș Baroiu, Modificări în structura națională populației orașului Sighișoara în perioada 1900-2002, Analele Universității Spiru Haret – Seria Geografie, nr. 6, 2003, București, 2005

Legături externe

• Obiective turistice în Sighișoara
• Detalii si programul Festivalului Sighisoara Medievala editia 2012
• Festivalul medieval Sighisoara 2011- galerie foto
• Primăria Sighișoara
• Orasul Sighisoara
• Sighișoara, cetatea vampirilor, 1 august 2004, Evenimentul zilei
• Sighișoara - prin umbra istoriei, 5 martie 2008, Andrada Fiscutean, Descoperă
• Legenda urbană a Sighișoarei, 4 iulie 2011, Tudor Cires, Jurnalul Național