Klaus Iohannis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis din interviul cu Dan Tapalagă.tif
Klaus Iohannis, președintele României

Deținător actual
Funcție asumată 
21 decembrie 2014
Precedat de Traian Băsescu

 Primar al Municipiului Sibiu
În funcție
30 iunie 2000 – 2 decembrie 2014
Precedat de Dan Condurat
Succedat de Astrid Fodor (interimar)

Președinte al FDGR
În funcție
2002 – 5 martie 2013
Precedat de Wolfgang Wittstock
Succedat de Paul-Jürgen Porr

Președinte al PNL
În funcție
28 iunie 2014 – 18 decembrie 2014
Precedat de Crin Antonescu
Succedat de Alina Gorghiu

Născut(ă) 13 iunie 1959 (1959-06-13) (55 de ani)
Sibiu, România
Partid politic PNL
Alte afilieri FDGR (1990-2013)
Rezidență Sibiu, România
Soție Carmen Iohannis
Alma mater Universitatea Babeș-Bolyai
Profesie Fizician
Naționalitate Română
Etnie German din România
Confesiune Luteran
Site oficial http://www.klausjohannis.ro/

Klaus Werner Iohannis (scris în germană și Johannis,[1][2] n. 13 iunie 1959, Sibiu) este președintele ales al României în urma alegerilor din noiembrie 2014.

Provenit dintr-o familie de sași din Transilvania, a fost profesor de fizică și inspector școlar, înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu în 2000, funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. În 2007 Sibiul a deținut statutul de Capitală Culturală Europeană, Iohannis fiind creditat cu meritul de fi modernizat infrastructura și pus în valoare centrul istoric, ceea ce a condus la creșterea afluxului de turiști.

După căderea primului guvern Emil Boc în 2009, Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele Traian Băsescu, reales la alegerile prezidențiale din acest an, a refuzat să-l nominalizeze.

În 2013 Iohannis a devenit membru al PNL, dobândind funcția de prim-vicepreședinte, iar pe 28 iunie 2014 a devenit președintele partidului. În scurtul său mandat de președinte al partidului, a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta.

Klaus Iohannis își va începe mandatul de președinte al României pe 21 decembrie 2014.[3]

Familia și studiile[modificare | modificare sursă]

Klaus Iohannis in 2005

Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria.[4] Klaus Iohannis a declarat într-un interviu că familia Iohannis este atestată în Cisnădie din secolul al XVI-lea.[5]

Klaus Iohannis a absolvit în anul 1983 studiile de fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După terminarea facultății a fost mai întâi profesor de fizică la Agnita, apoi la unele școli din Sibiu, iar din 1989 la Liceul Samuel von Brukenthal. În anul 1997 a devenit inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector școlar general al județului Sibiu.

Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, născută pe data de 2 noiembrie 1960, profesoară de limba engleză la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu.[6] Carmen Iohannis, născută Lăzurcă, este descendenta unei familii române unite (greco-catolice) din satul Sântu, aflat în apropiere de Reghin.[7] În perioada de interzicere a Bisericii Române Unite de către autoritățile comuniste, Carmen Iohannis participa la slujbele clandestine oficiate de protopopul Pompeiu Onofreiu în locuința sa din strada Șelarilor, slujbe la care a fost prezent și Klaus Iohannis.[8]

Cariera politică[modificare | modificare sursă]

Forumul Democrat al Germanilor din România[modificare | modificare sursă]

În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România.

Primar al Sibiului[modificare | modificare sursă]

În anul 2000 FDGR a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis. Pe 18 iunie 2000 Klaus Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate. Contracandidatul său în al doilea scrutin a fost Ioan Cindrea (PSD).[9]

Klaus Iohannis este primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940-1945.[10][11]

În timpul primului mandat de primar, între 2000-2004, a lucrat în consiliul municipal cu o majoritate constituită de Partidul Social Democrat.

În anul 2002 Klaus Iohannis a fost ales președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), funcție pe care a deținut-o până în anul 2013.

În anul 2004 a fost reales primar cu 88,7% din voturi, obținând unul dintre cele mai mari scoruri din țară. La alegerile locale din 2008 a obținut un nou mandat de primar, întrunind 83,26% din voturi,[12] iar la alegerile locale din 2012 a fost ales din nou primar cu 77,89% din voturi.

A inițiat numeroase contracte cu investitori străini și a primit multiple sponsorizări pentru proiectele sale de la Uniunea Europeană.[13] În timpul celui de-al doilea mandat de primar, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (împreună cu orașul Luxemburg). La 28 decembrie 2007 președintele Traian Băsescu i-a conferit lui Iohannis Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție oferită de statul român.[14]

Candidat pentru funcția de premier[modificare | modificare sursă]

În data de 13 octombrie 2009 Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în ziua precedentă. Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru pentru funcția de prim-ministru al țării. Traian Băsescu a declarat[15] că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar este nevoit să numească un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament (PDL la acea vreme).

Opoziția a criticat decizia președintelui țării de a nu-l numi pe Iohannis prim-ministru. Liderul social democrat, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din acel an, avându-le organizate de un guvern care îl susține drept candidat. Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice candidatură în afară de Klaus Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el însuși fiind un candidat pentru alegerile prezidențiale, a declarat că îl va numi pe Iohannis prim-ministru dacă ajunge președinte.

În data de 21 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat cu peste 252 de voturi o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru, și suport pentru Iohannis. Pierzând suportul în Parlament pentru Croitoru, președintele Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie.

În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al țării în cazul în care Mircea Geoană este ales președinte. Alegerile din 6 decembrie sunt însă câștigate de Traian Băsescu. Pe 7 decembrie, Klaus Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat. Ulterior, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și reînvestit în funcție pe 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.

Partidul Național Liberal[modificare | modificare sursă]

La data de 20 februarie 2013 Klaus Iohannis s-a înscris în PNL la invitația lui Crin Antonescu.[16] O zi mai târziu, noii colegi de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime,[17] care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului. La congresul extraordinar al PNL din data de 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL.

Candidatura pentru funcția de vicepremier[modificare | modificare sursă]

În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL.[18]

Până la începutul anului 2014 în USL au izbucnit multiple scandaluri și neînțelegeri atât pe plan local, cât și la nivel județean și național. De asemenea, național-liberalii îi suspectau pe social-democrați că ar încerca să atragă unii miniștri PNL de partea PSD și să își construiască o majoritate în Parlament fără ei. Astfel, PNL a hotărât schimbarea unor miniștri liberali ai guvernului USL, dar și numirea lui Iohannis ca ministru de interne și vicepremier.[19] Liderul PNL și președintele Senatului României, Crin Antonescu, a declarat „este timpul să intrăm la guvernare”, sugerând că, în cei doi ani de guvernare de până atunci, partidul său a avut o influență limitată asupra guvernării.[20] Premierul Victor Ponta nu a fost de acord cu numirea lui Iohannis ca vicepremier.[21] A urmat o serie de neînțelegeri între cele patru partide ale uniunii,[22][23] neînțelegeri ce au început procesul de disoluție al alianței,[24] deși la început premierul Victor Ponta s-a arătat foarte încrezător că USL va rezista.[25] În ciuda declarației premierului, PSD și PNL au continuat să se acuze reciproc pentru ruptura care s-a creat în USL, iar alianța nu mai funcționa nici în Parlament.[26]

Pe 25 februarie 2014 USL s-a rupt oficial. Delegația Permanentă a PNL a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea de la guvernare și a cerut demisia premierului Ponta.[27] Premierul a refuzat să-și dea demisia și a susținut că se va prezenta cu un nou guvern, fără miniștrii PNL, în fața Parlamentului.[28] Pe data de 4 martie 2014, liderul PNL, Crin Antonescu, și-a dat demisia din funcția de președinte al Senatului și a cerut încă o dată demisia premierului Ponta, dar acesta a refuzat din nou.[29]Astfel drumul lui Klaus Iohannis spre funcția de vice-prim-ministru ia sfârșit.

Președintele partidului[modificare | modificare sursă]

După eșecul în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European în care PNL a obținut doar 6 mandate de europarlamentar, Crin Antonescu, Klaus Iohannis și restul conducerii PNL și-au anunțat demisia din fruntea partidului.[30] În urma demisiei președintelui partidului, Biroul Politic Național al PNL a decis conform statutului ca Iohannis, ca fost prim-vicepreședinte, să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou președinte.[31]

Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales președinte al PNL. Iohannis a obținut 95% din voturile delegaților la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghișe (144 de voturi).[32]

Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcția de președinte a țării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul președinte PNL, Crin Antonescu.

Alianța Creștin Liberală[modificare | modificare sursă]

PNL nu a fost singurul partid care a înregistrat un eșec în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European. PDL a obținut doar 5 mandate de europarlamentar, iar Forța Civică (FC) nici unul. PNL și PDL au hotărât să înceapă un proiect de unificare a dreptei și să se alieze. Klaus Iohannis a condus negocierile cu liderul democrat liberal, Vasile Blaga, în privința unei alianțe politice, iar apoi chiar a unei fuziuni între cele două partide.[33] La negocieri a participat și Mihai Răzvan Ungureanu, președintele FC. În urma negocierilor s-a decis că:

  1. FC va fuziona prin absorbție cu PDL;
  2. PNL și PDL vor participa la alegerile prezidențiale din 2014 sub numele de „Alianța Creștin Liberală” cu un singur candidat care se va alege ulterior de congresul reunit al celor două partide;
  3. PNL și PDL se vor uni prin fuziune în anul următor, cele două partide fiind desființate și creându-se un nou partid cu numele „Partidul Național Liberal”.

Pentru candidatul ACL la prezidențiale, PNL l-a susținut pe Klaus Iohannis, iar PDL pe Cătălin Predoiu.[34] Ambele partide au făcut sondaje de opinie, din fiecare rezultând că Iohannis este candidatul cu cele mai bune șanse. Pe 11 august, la congresul reunit al celor două partide, Iohannis a fost desemnat candidatul ACL pentru alegerile prezidențiale din 2014, iar Cătălin Predoiu candidatul pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare din 2016. Vasile Blaga a fost numit șef de campanie pentru candidatura lui Iohannis, el fiind și șeful de campanie al actualului președinte, Traian Băsescu, la alegerile din 2004 și 2009, pe care acesta le-a câștigat.

Candidat la președinția României[modificare | modificare sursă]

La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”.[35]

În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Klaus Iohannis a strâns un număr de 2.881.406 voturi, reprezentând 30,37% din totalul voturilor exprimate, prezența la vot fiind de 9.723.232 persoane (53.17% din populația cu drept de vot) și existând 14 candidați înscriși în cursă. Astfel, primarul Sibiului s-a clasat pe locul doi, după prim-ministrul Victor Ponta, care a strâns 3.836.093 de voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate.

În al doilea tur de scrutin, desfășurat în data de 16 noiembrie 2014, Iohannis a obținut 54,43% din voturi.[36]

Președinte al României[modificare | modificare sursă]

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta (PSD), premierul în funcție la acea vreme. Pe 21 noiembrie 2014 Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.[37] La ceremonia solemnă de validare a participat și președintele în funcție, Traian Băsescu, al cărui mandat se termină pe 21 decembrie 2014.

După ce va depune jurământul, Klaus Iohannis va deveni al cincilea președinte al României. Va fi al patrulea președinte de origine germană din Europa de Est, în perioada post-comunistă, după Rudolf Schuster (Slovacia) și Pál Schmitt și Ferenc Mádl (Ungaria).

Publicații[modificare | modificare sursă]

  • Pas cu pas, 2014 [38]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ de Boris Kálnoky (7 februarie 2014), „Klaus Johannis: Ein Deutscher soll Rumäniens Vizepremier werden”, Die Welt, http://www.welt.de/politik/deutschland/article124644709/Ein-Deutscher-soll-Rumaeniens-Vizepremier-werden.html, accesat la 14 octombrie 2014 
  2. ^ de Norbert Mappes-Niediek (14 august 2014), „Präsidentenwahl Rumänien: „Guter Rumäne“ gegen „echter Rumäne“”, Frankfurter Rundschau, http://www.fr-online.de/politik/praesidentenwahl-rumaenien--guter-rumaene--gegen--echter-rumaene-,1472596,28123924.html, accesat la 14 octombrie 2014 
  3. ^ Am stabilit o perioadă de tranziție care începe luni și se termină pe 21 decembrie, Agerpres, 21 noiembrie 2014.
  4. ^ Die Lokomotive von Hermannstadt, interviu cu Gustav Heinz Johannis, în: Monatsgruß (revistă lunară a Decanatului Evanghelic-Luteran din Würzburg), octombrie 2007, pag. 5.
  5. ^ Rădăcinile străine ale candidaților la Președinție, Adevărul, 6 august 2014.
  6. ^ Carmen Iohannis rămâne profesoară, Sibiul.ro, 22 ianuarie 2009.
  7. ^ Acasă la Sântu, la verișorii doamnei Iohannis, Zi de Zi Mureș, 28 august 2014.
  8. ^ Cine este Klaus Iohannis, Adevărul, 17 noiembrie 2014.
  9. ^ Primăria Sibiu, Rezultatul alegerilor locale din anul 2000
  10. ^ Klaus Johannis, Siebenbürgische Zeitung, 1 noiembrie 2003.
  11. ^ Alegerea lui Klaus Johannis ca primar al Sibiului, ISPMN, 18 iunie 2000.
  12. ^ REZULTATE FINALE – Iohannis – 83,2 la sută!, Tribuna, 2 iunie 2008.
  13. ^ Despre proiectele lui Iohannis în Sibiu, inclusiv cele europene
  14. ^ Primarul Sibiului a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României”
  15. ^ Lucian Croitoru, premierul desemnat de Traian Basescu
  16. ^ Sebastian Zachmann, Klaus Iohannis: „Am venit în PNL pentru o funcție de conducere”
  17. ^ Derogare de vechime
  18. ^ UNPR se alătură USL
  19. ^ PNL schimbă miniștri din guvernul USL
  20. ^ Klaus Iohannis devine vicepremier și ministru de Interne
  21. ^ Ponta: Nici vorbă să-l retragem pe Oprea
  22. ^ Neînțelegeri în USL
  23. ^ în USL
  24. ^ USL se pregătește să moară
  25. ^ Ponta:USL va rezista
  26. ^ USL nu mai funcționează în Parlament
  27. ^ USL s-a rupt
  28. ^ Ponta nu își dă demisia
  29. ^ Crin Antonescu își dă demisia
  30. ^ Crin Antonescu A DEMISIONAT DE LA ȘEFIA PNL. BPN va asigura conducerea până la Congres”, Realitatea TV, 26 mai 2014, http://www.realitatea.net/crin-antonescu-a-demisionat-de-la-sefia-pnl_1448154.html, accesat la 14 octombrie 2014 
  31. ^ Red. Stiri (2 iunie 2014), „VIDEO Oficial: Klaus Iohannis este presedinte interimar al PNL pana la congresul extraordinar - Politic”, HotNews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17406450-surse-klaus-iohannis-este-presedinte-interimar-pnl-pana-congresul-extraordinar.htm, accesat la 14 octombrie 2014 
  32. ^ T. D. (28 iunie 2014), „Congresul PNL. Quintus: Declar ALES CA PRESEDINTE al PNL pe domnul Klaus Iohannis. Iohannis: Vom reuși să schimbăm România în bine”, Revista 22, http://www.revista22.ro/articol.php?id=44396, accesat la 14 octombrie 2014 
  33. ^ Klaus Iohannis negociază dur fuziunea cu PDL
  34. ^ Iohannis, candidatul ACL
  35. ^ Klaus Iohannis și-a lansat candidatura la Președinție
  36. ^ Rezultate parțiale comunicate de Biroul Electoral Central, agerpres, 17 noiembrie 2014.
  37. ^ Klaus Iohannis, la CCR: Voi fi președintele care respectă Constituția în litera și spiritul ei, 21 noiembrie 2014, stiri.tvr.ro
  38. ^ Citeste si:, 18 noiembrie 2014, Alexandra Ciliac, Evenimentul zilei, accesat la 18 noiembrie 2014
  39. ^ Distincții


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Klaus Iohannis


Funcții politice
Predecesor:
Traian Băsescu
Președinte al României
din 21 decembrie 2014
Succesor:
următorul președinte
Predecesor:
Dan Condurat
Primal al orașului Sibiu
2000–2014
Succesor:
Astrid Fodor
Predecesor:
Wolfgang Wittstock
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România
2002–2013
Succesor:
Paul-Jürgen Porr
Predecesor:
Crin Antonescu
Președinte al Partidului Național Liberal
2014
Succesor:
Alina Gorghiu