Cisnădie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cisnădie
—  Oraș  —
Vedere a orașului Cisnădie din turnul bisericii fortificate
Vedere a orașului Cisnădie din turnul bisericii fortificate
Stema Cisnădie
Stemă
Cisnădie se află în România
{{{alt}}}
Cisnădie
Localizarea orașului pe harta României
Cisnădie se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Cisnădie
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°42′47″N 24°9′32″E / 45.71306°N 24.15889°E / 45.71306; 24.1588945°42′47″N 24°9′32″E / 45.71306°N 24.15889°E / 45.71306; 24.15889

Țară  România
Județ Sibiu

SIRUTA 143735
Atestare documentară 1204

Localități componente Cisnădioara

Guvernare
 - Primar Gheorghe Huja (USL,02012[1])

Suprafață
 - Total 277,13  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 14.282 locuitori
 - Densitate 56,34 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 15.648 locuitori

Site: Primăria Orașului Cisnădie

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Cisnădie în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Cisnădie în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Cisnădie (denumire veche Cisnădia Mare, denumiri în dialectul săsesc Hielt, Hilt și Helt, în germană Heltau, în maghiară Nagydisznód, Disznód) este un oraș din județul Sibiu din Transilvania, situat la 10 km sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului (Silberbach) și a pârâului Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg).[4]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc.

Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea Ruetel, care a fost distrusă de năvălirile mongolilor.[4]

Prima mențiune documentară despre o așezare pe locul actual al orașului datează din 1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de Rivetel.[5]

Localitatea Heltau a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic (Kreuzkirche), care a fost dedicată sfintei Walpurga.[4]

În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Acesta este înconjurat de 2 ziduri de apărare, cel interior având și încăperi pentru păstrarea proviziilor.[4]

În anul 1500, în urma vizitei făcute de regele Vladislav al II-lea al Ungariei, orașului i s-a acordat dreptul de a ține târg anual (Marktrecht).

În perioada cuprinsă între secolul al 15-lea și al 17-lea asupra localității s-au abătut atacurile turcilor, care au produs multe distrugeri. Epidemia de ciumă din 1660 a lăsat în urmă 411 de morți.

În anul 1734, în Cisnădie s-au stabilit circa 125 landleri protestanți, care au fost expulzați din regiunea lor natală, landul Salzburg din Imperiul Habsburgic din cauza că au perseverat credința lor protestantă după Martin Luther.

Deoarece biserica și turnul a fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe turnul bisericii primul paratrăsnet din Transilvania.[4]

În 1806 Cisnădia a primit de la împăratul Francisc I reînnoirea vechiului drept de a avea târg.[5]

În Primul Război Mondial, din Cisnădie au plecat pe front 300 de bărbați, din care 66 nu s-au mai întors.[4]

După unirea Transilvaniei cu România, Cisnădie a pierdut mare parte din pământurile sale: din 17000 de iugăre au mai rămas aprox. 5000 de iugăre.[4]

În Al doilea Război Mondial, au fost chemați sub arme circa 500 de locuitori din Cisnădie. Din aceștia, 143 au căzut pe câmpul de luptă.[4]

În 1944 armata sovietică a organizat în Cisnădie un lagăr pentru prizonieri.[5]

În anul 1945, 870 bărbați și femei de origine germană din Cisnădie au fost deportați la muncă forțată în Uniunea Sovietică, din care 35 au murit. Majoritatea celor care au supraviețuit s-au întors în 1949 la Cisnădie, ceilați au fost duși în Germania. [4]

Recensământul din 1941 a relevat că localitatea Cisnădie avea 5.385 locuitori, din care 3.691 de origine etnică germană. În anul 1946 localitatea Cisnădie a fost ridicată la rangul de oraș.

În anii 1950 a început exodul sașilor transilvăneni către Republica Federală Germania, mai ales pe motiv de reunificare a familiilor în care bărbații au fost deportați după al doilea război mondial. După 1989, ritmul emigrării a crescut mult.

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial este o cruce memorială construită în anul 1926, amplasată în cimitirul evanghelic. Crucea este realizată din marmură și piatră prelucrată. Ea are o înălțime de 1,60 m, la care se adaugă înălțimea soclului de 0,55 m și este împrejmuită cu un gard din beton. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „Nu uitați și vitejia Română tot mai sus să înălțați; Noi 139 eroi căzuți în războiul din 1916. Pentru Neam“. Donatorul monumentului a fost A. Dumitrescu, fost șef al gării Cisnădie în anul 1926.[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Cisnădie

     Români (90.49%)

     Germani (1.51%)

     Necunoscută (6.74%)

     Altă etnie (1.23%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Cisnădie

     Ortodocși (84.13%)

     Creștini după evanghelie (2.65%)

     Evanghelici de confesiune augustană (1.12%)

     Necunoscută (6.97%)

     Altă religie (5.11%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cisnădie se ridică la 14.282 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.648 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,49%), cu o minoritate de germani (1,52%). Pentru 6,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,13%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (2,65%) și luterani de confesiune augustană (1,12%). Pentru 6,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În registrele pentru strângerea impozitelor din 1468 apăreau 221 de case în Cisnădie, ceea ce corespundea unei populații de circa 900-1000 de locuitori.

Până în 1700, populația era exclusiv de origine germană.

Recensămintele ulterioare au înregistrat o creștere a populației:

  • în 1763 erau 1400 locuitori
  • în 1882 erau 2864 locuitori de confesiune evanghelică
  • în 1910 erau 3064 locuitori, din care 2188 de confesiune evanghelică
  • în 1930 erau 3469 locuitori, din care 2528 de confesiune evanghelică
  • în 1976 erau 17800 locuitori, din care 4000 de confesiune evanghelică

Prin emigrarea masivă după 1989, numărul locuitorilor de confesiune evanghelică a scăzut drastic, astfel că în 1992 mai erau 755 evanghelici, pentru ca 1994 să mai rămână doar 514. [4]

Evoluția populației la recensăminte:


Personalități[modificare | modificare sursă]

Biserica din Cisnădioara, situată în imediata vecinătate a Cisnădiei

Religie[modificare | modificare sursă]

În Cisnădie se găsesc două biserici ortodoxe, o biserică evanghelică lutherană,o biserică greco-catolică și mai multe case de rugăciune ale unor culte neo-protestante.

Politică[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din anul 2004 a fost ales primar Johann Krech din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. Acesta a fost reales în 2008.[8]

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ a b c d e f g h i j Heltau
  5. ^ a b c Primăria Cisnădie
  6. ^ MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI - oraș Cisnădie - Sibiu
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 20 iunie 2008. 
  9. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  10. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cisnădie