Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sibiu–Vințu de Jos
Hartă cu Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos
Hartă cu Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos
Magistrala:CFR: 200
Lungime:83 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Avrig
BHF
0,00 Sibiu
hKRZWae
Cibin
HST
1,62 Sibiu hc.
ABZgr
spre Copșa Mică
SKRZ-Au
DN14
HST
3,30 Turnișor
SKRZ-Ao
DN1/DN7
hKRZWae
Cibin
BUE
DJ106E
HST
14,76 Cristian Sibiu
HST
19,30 Orlat
HST
22,55 Sibiel hc.
SKRZ-Au
DN1/DN7
HST
25,42 Săcelu Sibiului hc.
HST
29,66 Săliște
HST
31,85 Aciliu hc.
SKRZ-Ao
DN1/DN7
HST
34,93 Tilișca Hm.
hSTRae
36,15 Viaduct (111 m)
hSTRae
Viaduct (30 m)
hSTRae
36,92 Viaduct (134 m)
hSTRae
38,41 Viaduct (100 m)
TUNNEL1
38,52 Tunel (123 m)
hSTRae
Viaduct (30 m)
HST
42,74 Apoldu de Sus
SKRZ-Ao
DN1/DN7
HST
49,13 Apoldu de Jos hc.
BUE
DJ106G
HST
52,64 Miercurea Sibiului
HST
58,00 Băile Miercurea hc.
SKRZ-Au
A1
BUE
DJ106I
HST
60,73 Cunța
HST
65,25 Cut hc.
HST
67,95 Răhău hc.
SKRZ-Au
A1
BHF
73,68 Sebeș Alba
BUE
DJ106K
hKRZWae
Sebeș
HST
76,52 Sebeș Glod hc.
SKRZ-Au
DN1
SKRZ-Au
A1
ABZgxr+r
de la Alba Iulia
BHF
83 Vințu de Jos
STR
spre Arad

Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos este o cale ferată principală în România. Ea traversează marginea nordică a Carpaților Meridionali din sud-vestul Transilvaniei.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1872 orașul Sibiu a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei prin calea ferată Sibiu–Copșa Mică. Cu toate acestea, drumul pe cale ferată între capitala ungară Budapesta și Sibiu era destul de greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească din localitatea Vințu de Jos, de pe calea ferată Arad–Alba Iulia, prin Sebeșul Săsesc direct către Sibiu. Distanța pe cale ferată între Vințu de Jos și Sibiu a putut fi astfel scurtată de la 119 la 83 km.

Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos a fost pusă în funcțiune la 25 noiembrie 1897.[1]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată nu este electrificată și este predominant linie dublă. Tronsoanele între Sibiu hc. și Orlat, între Săliște și Apoldu de Sus, precum și Cunța și Miercurea Sibiului, ca și cel între Sebeș și Vințu de Jos, sunt cu linie simplă. Segmentele dublate sunt Orlat-Săliște, Apoldu de Sus-Miercurea Sibiului și Cunța- Sebeș. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri personale, accelerate și un tren rapid. Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de foioase, trecând pe cinci viaducte spectaculoase și printr-un tunel în curbă, proiecte de măiestrie ale Școlii de Inginerie din Viena. Pe acest segment există și numeroase curbe cu rază mică (250 de m).

Este preconizată dublarea segmentului Miercurea Sibiului - Cunța.

Note[modificare | modificare sursă]