Cisnădioara, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Michelsberg (dezambiguizare).
Cisnădioara
—  Sat  —
Alte limbi 
 - Germană Michelsberg
 - Maghiară Kisdisznód
Panoramă a satului Cisnădioara (2011)
Panoramă a satului Cisnădioara (2011)
Cisnădioara se află în România
{{{alt}}}
Cisnădioara
Localizarea satului pe harta României
Cisnădioara se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Cisnădioara
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°42′16″N 24°6′46″E / 45.70444°N 24.11278°E / 45.70444; 24.1127845°42′16″N 24°6′46″E / 45.70444°N 24.11278°E / 45.70444; 24.11278

Țară  România
Județ Sibiu
Comună Cisnădie
Prima atestare 1204

Cod poștal 555301 [1]
Localnici

Cisnădioara în Harta Iosefină a Transilvaniei(Click pentru imagine interactivă)
Cisnădioara în Harta Iosefină a Transilvaniei
(Click pentru imagine interactivă)

Cisnădioara (în dialectul săsesc Mächelsbärch, în germană Michelsberg, Michaelsberg, Michelsdorf, în maghiară Kisdisznód) este un sat din județul Sibiu, Transilvania, România.

Localitatea este cunoscută pentru organizarea de evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziții), dar și pentru atracțiile sale turistice (frumuseți naturale, monumente de mare însemnătate istorică). În Cisnădioara se află o bazilică în stil romanic din a doua jumătate a secolului al XII-lea și cea mai veche orgă cu tuburi din România în stare funcțională (începutul secolului al XVIII-lea).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Este situat în apropierea orașului Cisnădie, la o distanță de aproximativ 2 km în vestul acestuia și la 10 km depărtare față de municipiul Sibiu; accesul din Sibiu se face mai întâi pe drumul județean spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum modernizat.[2][3] Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin.[4][5]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Un act de donație din anul 1223 este prima atestare documentară a Cisnădioarei; prin acesta, bazilica fortificată din deal (finalizată în același an) era donată mănăstirii cisterciene de la Cârța de către Magister Goulinus.[2] Săpăturile arheologice vorbesc însă despre o așezare mult mai veche, din perioada La Tène, aflată pe același deal.

Economie. Servicii[modificare | modificare sursă]

Satul aflat la mică distanță față de Cisnădie este influențat de viața orașului, unii localnici având acolo locul de muncă. În sat există mai multe magazine alimentare, cu sau fără autoservire; se pot achiziționa și produse cosmetice, mici jucării ș.a. În centrul localității se află restaurantul și pensiunea „Sub Cetate”, iar în apropiere de pensiunea „Forum” a fost deschis în 2008 încă un local. Cisnădioara beneficiază de un mic oficiu poștal, care funcționează doar în zilele lucrătoare, la orele dimineții.

Transportul din și în afara satului este oferit de autobuze care sosesc de câteva ori în zi.[6] De asemenea de la restaurantul „Sub Cetate” pot fi comandate taximetre din Sibiu; o altă modalitate adesea practicată este autostopul, în special în direcția Cisnădie.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată din Cisnădioara.

Numită „cetate” de către localnici, biserica fortificată a Sfântului Mihail (de unde și denumirea în germană a așezării, Michelsberg) este situată în vârful unui deal stâncos care mărginește satul la sud, pe un platou foarte îngust. Monumentul se prezintă ca o bazilică scurtă cu trei nave, înconjurată de fortificații, și este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative pentru stilului romanic în Transilvania.[2] A fost construită din piatră între anii 1162 și 1223,[5] fiind formată din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală și două abside laterale. Inițial a fost proiectată și construirea a două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei de apus, poate și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna anului 1916 în luptele din jurul Sibiului. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul de la Gușterița în anul 1940.[2]

Monumentul este cunoscut pentru acustica sa impresionantă, aici fiind organizate concerte (vezi și ICon Arts – mai jos), înregistrări audio și spectacole sincretice.[7] Lăcașul mai găzduiește spectacole de teatru[8] și expoziții.[9]

Platoul pe care este construită bazilica a fost înconjurat de o incintă cu ziduri de piatră, având înălțimea de 4-6 m spre exterior și 2-3 m în interior. Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de sud, a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea cu drum de strajă zidit și creneluri.[10]

Biserica evanghelică[modificare | modificare sursă]

Audiție:
Mai multe înregistrări cu orga

Este situată în centrul satului, comunicând în sud cu strada principală. În partea de nord a curții se află un monument închinat soldaților căzuți în Primul război mondial și o fântână. Monumentul a fost ridicat pe locul unei foste biserici în stil gotic, din vechea construcție fiind păstrat turnul (latura din vest). Noua biserică evanghelică a fost finalizată în 1764, în stil baroc.[2]

Lăcașul adăpostește cea mai veche orgă cu tuburi funcțională din Transilvania (1723; cea mai veche orgă nefuncțională se află în Biserica Evanghelică din Sibiu). Instrumentul a fost restaurat și modernizat, aprovizionarea cu aer făcându-se printr-un sistem electric de ventilație. Există un singur manual (claviatură pentru mână) și un pedalier ce cuprinde două octave; registrele sunt în număr de douăsprezece: Principal Ma., Mixtur., Superoctav, Flöt Maior, Subbass, Pedalkoppel (ultimele două acționează asupra pedalierului), Octav Principal, Sedecima, Quint, Flöt Minor, Viola, Tremulant. Din anul 1990, organistul bisericii este Remus Henning, responsabil și pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie.

Alte monumente[modificare | modificare sursă]

Vis-à-vis de biserica evanghelică se află Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Aici se pot vedea piese de textile, ceramică și lemn create de către populația săsească din sudul Transilvaniei.[2]

La intrarea dinspre nord-vest în localitate se situează cimitirul satului.

Aici puteti admira Turul Virtual al Cetatii Cisnădioara in format 3D.[11] (*tur virtual = colectie de poze panormice, in format 3D)

Campionatul național de canari cântăreți[modificare | modificare sursă]

Unicul concurs de gen din țară se desfășoară anual la Cisnădioara. Ediția din 2007 a durat două zile (24-25 noiembrie), fiecare dintre cei 22 de crescători participanți aducând cu sine patru canari. Păsările (numite și canari Roller) beneficiază de o educație specială, care include audiții muzicale din orice gen. Canarii participanți la campionat sunt audiați pentru 30 de minute și punctarea se face în funcție de timbru, de capacități dinamice și de auzul muzical.[12]

Alte manifestări[modificare | modificare sursă]

În anul 2007, județul Sibiu a atras un număr semnificativ de evenimente culturale, ca urmare a numirii municipiului Sibiu drept capitală culturală a Uniunii Europene. Astfel, seria de spectacole sincretice „ImproVisions”, condusă de asociația culturală Pro Contemporania, s-a desfășurat în diverse locații din Sibiu, dar și în biserica Sf. Mihail din Cisnădioara.[7] În timpul festivalului Artmania 2007 (15-17 iunie), tabăra din sat a servit drept camping pentru melomanii care nu au mai găsit cazare în Sibiu, orașul unde au avut loc concertele din festival. În plus, doi membri ai formației britanice Anathema au susținut, alături de un invitat special, un concert acustic la biserica din deal.[13]

Educație[modificare | modificare sursă]

Pe strada care străbate satul în nord (ce întâlnește biserica evanghelică) se află școala din sat și căminul cultural.[3]

ICon Arts[modificare | modificare sursă]

Spectacol de muzică-dans la Bazilica Sf. Mihail, în cadrul celei de-a şasea ediţii a cursurilor ICon Arts (august 2008).

Din anul 2006,[14] în Cisnădioara și Cisnădie se desfășoară anual, în lunile iulie-august, cursurile de artă contemporană și festivalul ICon Arts (International Contemporary Arts).[15] (Locația primelor ediții a fost Breaza.[16]) Cursurile sunt susținute de profesori și artiști importanți din România, dar și din alte țări europene; inițial un festival de muzică contemporană,[16] începând cu 2005 au fost incluse secțiuni de dans, actorie și teatru instrumental.[17]

În Cisnădioara se desfășoară o parte din cursuri (de exemplu, clasele de jazz și actorie);[18] tot aici este situată cazarea pentru profesori și cursanți, iar o parte din spectacolele și concertele oferite în cadrul festivalului au loc în biserica fortificată din sat.[15]

Sport[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul lunii iulie 2007, localitatea a găzduit cantonamentul a 24 de baschetbaliști sibieni, care s-au antrenat pentru susținerea unui meci de peste 72 de ore pentru depășirea recordului mondial (60 de ore și 3 secunde). Majoritatea jucătorilor au provenit din clubul de baschet CSU Sibiu. Antrenamentul a fost efectuat timp de patru zile, incluzând un program nocturn.[19] Meciul s-a desfășurat între 2 și 5 august, cu o durată totală de 80 de ore. Recordul a fost omologat în 30 august de către World Records Academy, rezultatul urmând să fie publicat în ediția pe anul 2008 a Cărții Recordurilor.[20]

Turism[modificare | modificare sursă]

Turismul este bine dezvoltat în sat, existând atât atracții turistice (frumuseți naturale,[2] monumente, trasee), cât și unități de cazare (patru pensiuni). Acestea sunt, în ordine crescătoare după capacitatea de cazare: „Remus” (în centrul satului), „Forum” (nord-vest), „Sub Cetate” (centru) și „H & H” (la intrarea în sat dinspre sud-vest).[18][21] Autoritatea Națională pentru Tineret pune la dispoziție 60 de locuri de cazare pentru taberele școlare organizate în sat.[22]

Monumentele amintite (cele două biserici, din deal și din vale) au mare însemnătate istorică,[5] fiind mărturii ale Transilvaniei medievale, respectiv moderne. Se pot efectua trasee montane, lanțul Cibin aflându-se la doar 4-500 m distanță de sat,[4] iar drumurile din sat și împrejurimi sunt recomandate ca trasee agreabile pentru bicicliști.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ = coduri_postale&cp_cod=555301 555301
  2. ^ a b c d e f g Prezentarea Cisnădioarei pe site-ul Primăriei Cisnădie
  3. ^ a b Harta Cisnădioarei pe site-ul Primăriei Cisnădie
  4. ^ a b Cisnădioara pe Google Maps; distanța față de Cibin se poate determina folosind utilitarul My Maps > Distance Measurement Tools
  5. ^ a b c Turismul rural - Odihna si drumetii in Muntii Cibin, 25 iunie 2006, Iohanna Onaca Purdea, Jurnalul Național, accesat la 14 iulie 2012
  6. ^ Autobuze externe din municipiul Sibiu, pe site-ul sibiuvirtual.ro
  7. ^ a b Arta modernă prinde la popor, articol publicat în cotidianul „România liberă” (26 iunie 2007)
    Notă: spectacolul Pro Contemporania a fost înregistrat, acest fapt fiind menționat de către Sorin Romanescu la cursurile ICon Arts 2007.
  8. ^ Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu: primele zile, articol publicat în cotidianul „Ziua” (27 mai 2006)
  9. ^ Sibiul, colector de artă, articol publicat în cotidianul „Ziua” (11 iulie 2007)
  10. ^ Biserici fortificate din Transilvania
  11. ^ Turul virtual Cetatea Cisnadioara
  12. ^ Are cei mai guralivi canari din țară, articol publicat în cotidianul „Cancan” (26 noiembrie 2007)
  13. ^ Ionescu, Daniela. Monștrii sacri ai rock-ului la Sibiu, articol publicat în cotidianul „România liberă” (14 iunie 2007)
  14. ^ en Ediția a patra a cursurilor ICon Arts, pe site-ul oficial iconarts.ro
  15. ^ a b en Locația cursurilor ICon Arts, pe site-ul iconarts.ro
  16. ^ a b en Ediția a doua a cursurilor ICon Arts, pe site-ul iconarts.ro
  17. ^ en Prezentarea cursurilor ICon Arts, pe site-ul iconarts.ro
  18. ^ a b Programul ICon Arts 2008
  19. ^ Baschetbaliștii sibieni au intrat în cantonament pentru a doborî recordul mondial, articol publicat în cotidianul „Gardianul” (25 iulie 2007)
  20. ^ Recordul a fost omologat!, articol publicat pe site-ul clubului de baschet CSU Sibiu
  21. ^ Programul ICon Arts 2007
  22. ^ Dănăilă, Aida. 8000 de locuri în vacanța de iarnă, articol publicat în cotidianul „România liberă” (5 noiembrie 2007)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Informații[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cisnădioara, Sibiu

Fotografii[modificare | modificare sursă]