Monumentul lui Cristofor Columb în Genova
"Imperiile" comerciale și maritime ale Veneției (galben) și Genovei (roșu).
Contoarele comerciale și teritoriile Genovei în Mediterana și Marea Neagră.
Genova (Genova în italiană, Zena în genoveză) este un oraș și un port maritim în Italia de nord, capitală a Liguriei și pricipal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia. Are o populație de cca. 700.000 locuitori și este capitala culturală europeană în 2004.
Genova se întinde din est în vest pe o distanță de mai bine de 15 km, dar din nord (contraforții munților Apenini Ligurici) spre sud (Marea Mediterană) pe mai puțin de 3 km, conform topografiei locului, între munte și mare. Orașul s-a dezvoltat în jurul Portului Vechi (Porto Antico), un fost golf semi-circular, care adăpostește astăzi un muzeu al marinei și un mare acvariu public, cel mai mare din Italia și al doilea din Europa.
„Strada Nuova” (în prezent via Garibaldi) și „Palazzo dei Rolli” din Genova au fost înscrise în anul 2006 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Ambroise Louis Garneray :
Vedere cu Genova (circa
1810) arătând orașul vechi, azi centrul.
În antichitate, Genua era un orășel al Ligurilor. Aliat credincios al Romei, spre deosebire de alte popoare ligure și celtice din Italia de nord (care se alăturaseră cartaginezilor în Al Doilea Război Punic), Genova și-a pierdut din importanță ca oraș-port după ascensiunea noului port Vada Sabatia, lângă Savona.
În anul 411 este asediată, cucerită și prădată de Vizigoți, iar în 493 ajunge, odată cu toată Italia, în mâinile Ostrogoților. Romanii (de Răsărit), conduși de generalul Velisarie, o recuceresc în anul 536 și se mențin până în 650 când orașul este cucerit de Lombarzi. În 774, intră în componența imperiului Francilor, apoi în cea a ducatului Lombardiei, el însuși parte a imperiului "Roman" Germanic.
[modificare] Localități înfrățite
Iar are acorduri de colaborare cu: