Florența

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Florența
Firenze
—  Comune  —
Collage Firenze.jpg
Drapel
Drapel
Stema Florența
Stemă
Florența se află în Italia3
{{{alt}}}
Florența
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 43°47′N 11°15′E / 43.783°N 11.250°E / 43.783; 11.25043°47′N 11°15′E / 43.783°N 11.250°E / 43.783; 11.250

Țară Italia Italia
Regiune Coat of arms of Tuscany.svg Toscana
Provincie Provincia di Firenze-Stemma.svg Florența

Guvernare
 - Primar Matteo Renzi (Partidul Democrat)

Suprafață
 - Oraș 102.41  km²
Altitudine 50 m.d.m.

Populație (30 aprilie 2009)[1]
 - Oraș 368.362 locuitori
 - Densitate 3,596.9 loc./km² 

Fus orar CET (UTC+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC+2)
Cod poștal 50121-50145
Prefix telefonic 055

Site: Site oficial

Poziția localității Florența
Pix.gif Centrul Istoric al Florenței* Welterbe.svg
Patrimoniul Mondial UNESCO
Centrul Istoric al Florenței
Țara Italia Italia
Tip Cultural
Criterii i, ii, iii, iv, vi
Referință 174
Regiunea** Europa și America de Nord
Istoricul înscrierii
Anul 1982 (Sesiunea a 6-a)

* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Florența (italiană Firenze Sunet listen), este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența. Este cel mai populat oraș din Toscana, cu o populație de 367.569 de locuitori (1.500.000 în zona metropolitană).[2]

Orașul se află pe râul Arno și este cunoscut pentru istoria și importanța sa în Evul Mediu și în Renaștere, în special pentru arta și arhitectura sa. Un centru comercial și economic medieval, fiind unul dintre cele mai bogate orașe ale timpurilor,[3] Florența este considerat locul de naștere al Renașterii italiene; de fapt a fost numită Atena din Evul Mediu.[4] A fost mult timp sub conducerea de facto a Familiei Medici. Din 1865 până în 1870 orașul a fost de asemenea capitala Regatului Italiei.

Centrul istoric al Florenței atrage anual milioane de turiști și a fost declarat de UNESCO Patrimoniu mondial în 1982. Florența este considerat ca fiind unul dintre cele mai frumoase orașe din lume,[5][6] iar arta,[7] moștenirea istorică și culturală își păstrează și astăzi impactul major în lume. Orașul are de asemenea în Europa un impact major în muzică, arhitectură, educație, bucătărie, modă, filozofie, știință și religie. Centrul istoric din Florența conține numeroase piețe elegante (piazza), palate renascentiste (palazzi), academii, parcuri, grădini, biserici, mânăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul a fost de asemenea nominalizat, potrivit unui studiu din 2007, ca cea mai dorită destinație turistică din lume.[8]

Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti și de la Galeria Uffizi, (care primește aproximativ 1,6 milioane de turiști pe an).[9] Florența este probabil ultimul oraș conservat al Renașterii din lume[10] și este considerat de mulți ca fiind capitala italiană a artei. Acesta a fost locul de naștere sau de domiciliu a numeroase personalități istorice marcante, cum ar fi: Dante, Boccaccio, Leonardo da Vinci, Botticelli, Niccolò Machiavelli, Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale și Emilio Pucci.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Faţada Catedralei, numită "il Duomo" de la cuvântul în latină domus

Florența a avut o istorie lungă și plină de evenimente, fiind un oraș roman, locul de naștere al Renașterii italiene (sau "florentin renascentist") fiind considerat, conform Encyclopædia Britannica din punct de vedere politic, economic, cultural unul dintre cele mai importante orașe din Europa și din lume pentru aproximativ 250 de ani - de la 1300 la 1500.[11]

Influența Florenței în domeniile artei și culturii era așa de puternică încât dialectul vorbit în secolul al XIV-lea a fost și este baza limbii italiene literare. Aproape toți scriitori și poeți din literatura italiană sunt oarecum legați de Florența, acest lucru ducând în cele din urmă la adoptarea dialectului florentin mai presus de toate dialectele locale, ca limbă literară.[12]

Florentinii au reinventat banii - în forma florinului de aur - acesta fiind motorul care a scos Europa din „Evul Mediu” un termen inventat de Petrach, un florentin. Ei au finanțat dezvoltarea industriei în toată Europa - din Marea Britanie la Bruges, de la Lyon, în Ungaria. Ei i-au finanțat pe regii englezi în timpul Războiului de o sută de ani. Ei au finanțat papalitatea, inclusiv construcția Avignon și reconstrucția Romei, când papalitatea s-a întors din „Captivitatea avignoniană”.

Florența a fost casa familiei Medici, una dintre cele mai importante familii de nobili din istorie. Lorenzo de' Medici a fost considerat un geniu politic și cultural din Italia în secolul al XV-lea. Doi membri ai familiei, au fost papi: Leo X și Clement VII la începutul secolului al XVI-lea. Catherine de Medici s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea al Franței și, după moartea sa în 1559, a domnit ca regent în Franța. Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică


Biserici[modificare | modificare sursă]

Turnul clopotniței și domul din Florența

Palate ale Renașterii[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, muzee renumite (mai ales Galeria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie); Biblioteca Națională; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Catedrala Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piața Michelangelo, unde se află o copie a statuii lui David de Michelangelo etc.

Varia[modificare | modificare sursă]

La cererea ducelui Cosimo I de Medici, Giorgio Vasari a construit în 1565 așa zisul "Corridoio vasariano" ("Coridorul vasarian"), care unește Palazzo Vecchio cu Palazzo Pitti, traversând râul Arno peste Ponte Vecchio. Coridorul trebuia să servească ca posibilitate de refugiu pentru familia ducală, în caz de necesitate.

Economie[modificare | modificare sursă]

Combinație de fotografii cu vederea din turnul clopotniței spre dom

Turism bine dezvoltat. Puternic centru industrial: prelucrarea metalelor prețioase, marochinărie, confecții.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Panorama Florenței

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ‘City’ population (i.e., that of the comune or municipality) from demographic balance: January–April 2009, ISTAT.
  2. ^ Bilancio demografico anno 2008, dati ISTAT
  3. ^ Economy of Renaissance Florence, Richard A. Goldthwaite, Book – Barnes & Noble”. Search.barnesandnoble.com. 23 aprilie 2009. http://search.barnesandnoble.com/Economy-of-Renaissance-Florence/Richard-A-Goldthwaite/e/9780801889820. Accesat la 22 ianuarie 2010. 
  4. ^ Profs. Spencer Baynes, L.L.D., and W. Robertson Smith, L.L.D., Encyclopaedia Britannica. Akron, Ohio: The Werner Company, 1907: p.675
  5. ^ Florence – one of the most beautiful cities in the world”. Intstudy.com. http://www.intstudy.com/articles/florence.htm. Accesat la 22 ianuarie 2010. 
  6. ^ About Florence, your tourist guide to Florence, Italy”. Aboutflorence.com. http://www.aboutflorence.com/. Accesat la 22 ianuarie 2010. 
  7. ^ Renaissance – Focus on Florence”. Learner.org. http://www.learner.org/interactives/renaissance/florence_sub2.html. Accesat la 22 ianuarie 2010. 
  8. ^ Travel + Leisure”. Travelandleisure.com. http://www.travelandleisure.com/worldsbest/2007/results.cfm?cat=cities. Accesat la 14 martie 2010. 
  9. ^ Contact Support”. Itvnews.tv. http://www.itvnews.tv/Blog/Blog/the-50-most-visited-places.html. Accesat la 22 ianuarie 2010. 
  10. ^ Miner, Jennifer (2 septembrie 2008). „Florence Art Tours, Florence Museums, Florence Architecture”. Travelguide.affordabletours.com. http://travelguide.affordabletours.com/search/Article/guide/19/. Accesat la 22 ianuarie 2010. 
  11. ^ Britannica Concise Encyclopedia. „Florence (Italy) – Britannica Online Encyclopedia”. Britannica.com. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/210642/Florence. Accesat la 14 martie 2010. 
  12. ^ History of the Italian Language

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Florența

Imagini

Vezi și[modificare | modificare sursă]