Rin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fluviul Rin
Zona de cataracte ale Rinului de lângă Schaffhausen, Elveția
Zona de cataracte ale Rinului de lângă Schaffhausen, Elveția
Date geografice
Zonă de izvorâre Rinul anterior lângă Oberalppass, Masivul Gotthard (Elveția),
Rinul posterior lângă Rheinwaldhorn (Elveția)
Cotă la izvor 2.344 m.d.M.
Emisar Marea Nordului
Cotă la vărsare 0 Câmpia germană de Nord m.d.M.
Punct de vărsare Hoeck (Olanda)
Diferență de altitudine 2.344 m
Date hidrologice
Bazin de recepție 198.735 km²
Lungimea cursului de apă 1.230[1] km
Debit mediu 2.300 m³/s
Debit maxim înregistrat 12.000 m³/s
Debit minim înregistrat 600 m³/s
Date generale
Afluenți Thur, Töss, Glatt, Aare, Reuss, Lorze, Kleine Emme, Schächen, Limmat, Reppisch, Sihl, Saane, Surb, Zulg, Rotache, Birs, Birsig, Ill, Moder, Sauer, Lauter (Wieslauter), Queich, Speyerbach, Rehbach, Isenach, Eckbach, Eisbach, Pfrimm, Selz, Nahe, Mosel, Nette, Brohlbach, Ahr, Erft, Albula (Hinterrhein), Plessur, Landquart, Ill, Dornbirner Ach, Bregenzer Ache, Argen, Schussen, Radolfzeller Aach, parțial: Donau (Dunărea), Wutach, Alb, Murg, Wehra, Dürrenbach, Wiese, Elz, Kinzig, Rench, Murg, Federbach, Alb, Pfinz, Kraichbach, Leimbach, Neckar, Weschnitz, Modau, Main, Wisper, Lahn, Saynbach, Wied, Sieg, Strunde, Wupper, Düssel, Angerbach, Dickelsbach, Ruhr, Emscher, Lippe
Principalele localități traversate Basel, Straßburg, Karlsruhe, Mannheim, Ludwigshafen, Wiesbaden, Mainz, Koblenz, Bonn, Köln, Leverkusen, Düsseldorf, Neuss, Krefeld, Duisburg, Nimwegen, Arnheim, Rotterdam, Konstanz, Schaffhausen, Speyer, Worms, Bingen, Neuwied, Andernach, Bad Honnef, Königswinter, Bornheim, Niederkassel, Wesseling, Dormagen, Lampertheim, Monheim, Wesel, Xanten, Emmerich am Rhein
Principalele porturi Rheinhäfen beider Basel, Straßburg, Kehl, Karlsruhe, Wörth am Rhein, Germersheim, Speyer, Ludwigshafen, Mannheim, Worms, Gernsheim, Mainz, Lahnstein, Koblenz, Andernach, Godorf / Wesseling, Köln-Niehl, Leverkusen, Dormagen, Neuss, Düsseldorf, Krefeld, Duisburg-Ruhrort, Orsoy, Walsum, Rheinberg, Wesel, Emmerich am Rhein, Nimwegen, Dordrecht, Rotterdam
Principalele poduri Konstanz, Stein am Rhein, Hemishofen, Gailingen am Hochrhein, Schaffhausen, Neuhausen am Rheinfall, Rheinau, Rüdlingen, Eglisau, Hohentengen - Kaiserstuhl, Mellikon - Reckingen, Küssaberg - Zurzach, Koblenz - Waldshut, Waldshut, Laufenburg, Bad Säckingen, Rheinfelden, Basel, Kehl, Wörth am Rhein, Germersheim, Speyer, Mannheim / Ludwigshafen, Worms, Mainz / Wiesbaden, Rüdesheim / Bingen, Koblenz, Urmitz, Neuwied, Remagen, Niederrhein, Bonn, Köln, Leverkusen/ Köln, Düsseldorf, Krefeld/Duisburg, Duisburg, Wesel, Rees, Emmerich
Harta cursului fluviului Rin
Harta cursului fluviului Rin

Rinul (pe germană Rhein, retoromană Rain, germana elvețiană Rhy, franceză Rhin, olandeză Rijn) este un fluviu în Europa. Rinul este una dintre căile fluviale cele mai circulate din Europa. De la izvoare până la vărsare are o lungime de 1.230 km, din care 883 km sunt navigabili. Bazinul hidrografic al Rinului însumează 198.735 km², cursul inferior (aproape de deltă) având un debit mediu de 2.330 m³/s, apropiat de debitul de apă al Nilului. În timpul inundației din 1926, în localitatea Emmerich am Rhein din landul german Nordrhein-Westfalen a fost măsurat un debit maxim de 12.000 m³/s. Debitul minim de 600 m³/s a fost măsurat în anul 1947. Fluviile Rin, Main și Dunăre formează un culoar de trecere fluvial între Marea Neagră și Marea Nordului.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele Rinului are o proveniență veche antică asemănătoare Ronului și denumirii antice de Rhaina a fluviului Volga. Numele provine probabil din limba indogermană, verbul re sau ri însemnând "a curge". Din acest radical provine verbul german rinnen; de asemenea, în greaca veche rhëin înseamnă tot "a curge", iar în spaniolă rio înseamnă "râu". Denumirea celtică a Rinului era Rhenos, iar cea romană Rhenus. Până și în zilele de azi Rinul mai este numit pe germană și Vater Rhein ("tatăl Rin"), care are o notă mitologică.

Geologie[modificare | modificare sursă]

Din studiul petrografic al straturilor de roci din valea Rinului s-a estimat o vechime de 12 milioane de ani, ce ar corespunde perioadei miocene.
Izvorul inițial al Rinului se presupune că ar fi fost regiunea masivului muntos Kaiserstuhl din Germania, albia fluviului ar fi avut odinioară o altă așezare, neatingând regiunea Oppenheim și Mainz.

Cursul Rinului[modificare | modificare sursă]

Kilometrul 555 pe cursul Rinului, la poalele stâncii Loreley de lângă orășelul St. Goarshausen. Era, în trecut, o zonă periculoasă pentru navigație.
  • Marcarea kilometrică a Rinului începe de la podul din Konstanz (orașul german și elvețian Constanța), terminându-se la vărsare la kilometrul 1032,8 în localitatea Hoek van Holland. Tablele kilometrice de pe maluri sunt intercalate de table cu o cruce neagră ce marchează fiecare 500 de m. Prima măsurătoare completă a cursului Rinului a fost încheiată la data de 1 aprilie 1939; ea a preluat datele unor măsurători anterioare.

Subîmpărțirea cursului Rinului[modificare | modificare sursă]

Regiunea izvoarelor[modificare | modificare sursă]

În prezent sunt cunoscute în total 13 izvoare ale Rinului. Se pot aminti: Reno di Lei, Averser și Jufer Rhein, Rein Anteriur, Rein da Tuma, Rein da Curnera, Rein da Cristalina, Maighelser Rhein (Rein da Maighels), Medelser Rhein, Nalpser Rhein (Rein da Nalps) și Valser Rhein. De fapt Rinul propriu-zis ia naștere prin confluența râurilor "Rinul anterior", care izvorăște lângă trecătoarea Oberalppass (Surselva), și "Rinul posterior", care izvorăște din muntele Rheinwaldhorn. Ambele aceste izvoare se află în vestul cantonului Graubünden din Elveția centrală alpină.

Regiunea alpină[modificare | modificare sursă]

După unirea Rinului anterior cu Rinul posterior în apropierea orașului Reichenau, Rinul, numit acum "Rinul alpin", curge spre nord, vărsându-se în lacul Bodensee (lacul Constanța), această regiune fiind numită și "deltă", ea fiind o rezervație naturală de protecție a păsărilor. Urmează zona "Rinul de lac", ea fiind împărțită în lacul superior și lacul inferior care se întinde până la Konstanz.

De la cursul superior la cursul inferior[modificare | modificare sursă]

De la ieșire din Bodensee, din localitatea Stein am Rhein și până la Basel, Rinul este numit Hochrhein ("Rinul de sus"). De la Basel la vale până la Bingen el este numit "Rinul superior". Între Bingen și Bonn el este numit "Rinul mijlociu", iar de la Bonn avale până la delta de la Marea Nordului el este denumit "Rinul inferior".

Delta Rinului[modificare | modificare sursă]

Delta Rinului se află în Olanda, lângă granița cu Germania. Aici se varsă cele două brațe ale Rinului bifurcat la Rotterdam în Marea Nordului, și anume la Hoek van Holland.

Afluenții Rinului[modificare | modificare sursă]

Lungime în km Afluent
pe malul stâng
Localitate Afluent
pe malul drept
Lungime în km
Rhein (Rinul) 1230
82 Waal Lek 62
Dinslaken Emscher 84
Wesel Lippe 228
Duisburg Ruhr 217
103 Erft Neuss
Düsseldorf Düssel
Leverkusen Wupper 114
Niederkassel Sieg 153
83 Ahr Sinzig
Irlich Wied 140
545 Mosel Koblenz
Lahnstein Lahn 242
Lorch Wisper 30
Mainz-Kostheim Main 524
Stockstadt Modau 44
Biblis Weschnitz 60
Mannheim Neckar 367
295 Aare Koblenz (CH)
Bodensee
Vorderrhein Reichenau Hinterrhein

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rhein kürzer als gedacht pe site-ul Spiegel Online din 27 martie 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikţionar
Caută „Rhein” în Wikționar, dicționarul liber.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rhein
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Rhein.