Rin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Rin | |
|
|
|
| Date geografice | |
|---|---|
| Zonă de izvorâre | Rinul anterior lângă Oberalppass, Masivul Gotthard (Elveţia), Rinul posterior lângă Rheinwaldhorn (Elveţia) |
| Cotă la izvor | 2.344 m.d.M. |
| Emisar | Marea Nordului |
| Cotă la vărsare | 0 Câmpia germană de Nord m.d.M. |
| Punct de vărsare | Hoeck (Olanda) |
| Diferenţă de altitudine | 2.344 m |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepţie | 198.735 km² |
| Lungimea cursului de apă | 1.320 km |
| Date generale | |
| Afluenţi | Thur, Töss, Glatt, Aare, Reuss, Lorze, Kleine Emme, Schächen, Limmat, Reppisch, Sihl, Saane, Surb, Zulg, Rotache, Birs, Birsig, Ill, Moder, Sauer, Lauter (Wieslauter), Queich, Speyerbach, Rehbach, Isenach, Eckbach, Eisbach, Pfrimm, Selz, Nahe, Mosel, Nette, Brohlbach, Ahr, Erft, Albula (Hinterrhein), Plessur, Landquart, Ill, Dornbirner Ach, Bregenzer Ach, Argen, Schussen, Radolfzeller Aach, parţial: Donau (Dunărea), Wutach, Alb, Murg, Wehra, Dürrenbach, Wiese, Elz, Kinzig, Rench, Murg, Federbach, Alb, Pfinz, Kraichbach, Leimbach, Neckar, Weschnitz, Modau, Main, Wisper, Lahn, Saynbach, Wied, Sieg, Strunde, Wupper, Düssel, Angerbach, Dickelsbach, Ruhr, Emscher, Lippe |
| Principalele localităţi traversate | Basel, Straßburg, Karlsruhe, Mannheim, Ludwigshafen, Wiesbaden, Mainz, Koblenz, Bonn, Köln, Leverkusen, Düsseldorf, Neuss, Krefeld, Duisburg, Nimwegen, Arnheim, Rotterdam,Konstanz, Schaffhausen, Speyer, Worms, Bingen, Neuwied, Andernach, Bad Honnef, Königswinter, Bornheim, Niederkassel, Wesseling, Dormagen, Lampertheim, Monheim, Wesel, Xanten, Emmerich am Rhein |
| Principalele porturi | Rheinhäfen beider Basel, Straßburg, Kehl, Karlsruhe, Wörth am Rhein, Germersheim, Speyer, Ludwigshafen, Mannheim, Worms, Gernsheim, Mainz, Lahnstein, Koblenz, Andernach, Godorf / Wesseling, Köln-Niehl, Leverkusen, Dormagen, Neuss, Düsseldorf, Krefeld, Duisburg-Ruhrort, Orsoy, Walsum, Rheinberg, Wesel, Emmerich am Rhein, Nimwegen, Dordrecht, Rotterdam |
| Principalele poduri | Konstanz, Stein am Rhein, Hemishofen, Gailingen am Hochrhein, Schaffhausen, Neuhausen am Rheinfall, Rheinau, Rüdlingen, Eglisau, Hohentengen - Kaiserstuhl, Mellikon - Reckingen, Küssaberg - Zurzach, Koblenz - Waldshut, Waldshut, Laufenburg, Bad Säckingen, Rheinfelden, Basel, Kehl, Wörth am Rhein, Germersheim, Speyer, Mannheim / Ludwigshafen, Worms, Mainz / Wiesbaden, Rüdesheim / Bingen, Koblenz, Urmitz, Neuwied, Remagen, Niederrhein, Bonn, Köln, Leverkusen/ Köln, Düsseldorf, Krefeld/Duisburg, Duisburg, Wesel, Rees, Emmerich |
|
|
|
| modifică |
|
Rinul (pe germană Rhein, retoromană Rain, germana elveţiană Rhy, franceză Rhin, olandeză Rijn) este una dintre căile fluviale cele mai circulate din Europa. De la izvoare până la vărsare are o lungime de 1.320 km, din care 883 km sunt navigabili. Bazinul hidrografic al Rinului însumează 198.735 km², cursul inferior (aproape de deltă) având un debit mediu de 2.330 m³/s, apropiat de debitul de apă al Nilului. În timpul inundaţiei din 1926, în localitatea Emmerich am Rhein din landul german Nordrhein-Westfalen a fost măsurat un debit maxim de 12.000 m³/s. Debitul minim de 600 m³/s a fost măsurat în anul 1947. Fluviile Rin, Main şi Dunăre formează un culoar de trecere fluvial între Marea Neagră şi Marea Nordului.
Cuprins |
[modifică] Etimologie
Numele Rinului are o provenienţă veche antică asemănătoare Ronului şi denumirii antice de Rhaina a fluviului Volga. Numele provine probabil din limba indogermană, verbul re sau ri însemnând "a curge". Din acest radical provine verbul german rinnen; de asemenea, în greaca veche rhëin înseamnă tot "a curge", iar în spaniolă rio înseamnă "râu". Denumirea celtică a Rinului era Rhenos, iar cea romană Rhenus. Până şi în zilele de azi Rinul mai este numit pe germană şi Vater Rhein ("tatăl Rin"), care are o notă mitologică.
[modifică] Geologie
Din studiul petrografic al straturilor de roci din valea Rinului s-a estimat o vechime de 12 milioane de ani, ce ar corespunde perioadei miocene.
Izvorul iniţial al Rinului se presupune că ar fi fost regiunea masivului muntos Kaiserstuhl din Germania, albia fluviului ar fi avut odinioară o altă aşezare, neatingând regiunea Oppenheim şi Mainz.
[modifică] Cursul Rinului
- Marcarea kilometrică a Rinului începe de la podul din Konstanz (oraşul german şi elveţian Constanţa), terminându-se la vărsare la kilometrul 1032,8 în localitatea Hoek van Holland. Tablele kilometrice de pe maluri sunt intercalate de table cu o cruce neagră ce marchează fiecare 500 de m. Prima măsurătoare completă a cursului Rinului a fost încheiată la data de 1 aprilie 1939; ea a preluat datele unor măsurători anterioare.
[modifică] Subîmpărţirea cursului Rinului
[modifică] Regiunea izvoarelor
În prezent sunt cunoscute în total 13 izvoare ale Rinului. Se pot aminti: Reno di Lei, Averser şi Jufer Rhein, Rein Anteriur, Rein da Tuma, Rein da Curnera, Rein da Cristalina, Maighelser Rhein (Rein da Maighels), Medelser Rhein, Nalpser Rhein (Rein da Nalps) şi Valser Rhein. De fapt Rinul propriu-zis ia naştere prin confluenţa râurilor "Rinul anterior", care izvorăşte lângă trecătoarea Oberalppass (Surselva), şi "Rinul posterior", care izvorăşte din muntele Rheinwaldhorn. Ambele aceste izvoare se află în vestul cantonului Graubünden din Elveţia centrală alpină.
[modifică] Regiunea alpină
După unirea Rinului anterior cu Rinul posterior în apropierea oraşului Reichenau, Rinul, numit acum "Rinul alpin", curge spre nord, vărsându-se în lacul Bodensee (lacul Constanţa), această regiune fiind numită şi "deltă", ea fiind o rezervaţie naturală de protecţie a păsărilor. Urmează zona "Rinul de lac", ea fiind împărţită în lacul superior şi lacul inferior care se întinde până la Konstanz.
[modifică] De la cursul superior la cursul inferior
De la ieşire din Bodensee, din localitatea Stein am Rhein şi până la Basel, Rinul este numit Hochrhein ("Rinul de sus"). De la Basel la vale până la Bingen el este numit "Rinul superior". Între Bingen şi Bonn el este numit "Rinul mijlociu", iar de la Bonn avale până la delta de la Marea Nordului el este denumit "Rinul inferior".
[modifică] Delta Rinului
Delta Rinului se află în Olanda, lângă graniţa cu Germania. Aici se varsă cele două braţe ale Rinului bifurcat la Rotterdam în Marea Nordului, şi anume la Hoek van Holland.
[modifică] Afluenţii Rinului
| Lungime în km | Afluent pe malul stâng |
Localitate | Afluent pe malul drept |
Lungime în km |
|---|---|---|---|---|
| Rhein (Rinul) | 1320 | |||
| 82 | Waal | Lek | 62 | |
| Dinslaken | Emscher | 84 | ||
| Wesel | Lippe | 228 | ||
| Duisburg | Ruhr | 217 | ||
| 103 | Erft | Neuss | ||
| Düsseldorf | Düssel | |||
| Leverkusen | Wupper | 114 | ||
| Niederkassel | Sieg | 153 | ||
| 83 | Ahr | Sinzig | ||
| Irlich | Wied | 140 | ||
| 545 | Mosel | Koblenz | ||
| Lahnstein | Lahn | 242 | ||
| Lorch | Wisper | 30 | ||
| Mainz-Kostheim | Main | 524 | ||
| Stockstadt | Modau | 44 | ||
| Biblis | Weschnitz | 60 | ||
| Mannheim | Neckar | 367 | ||
| 295 | Aare | Koblenz (CH) | ||
| Bodensee | ||||
| Vorderrhein | Reichenau | Hinterrhein |