Lipova

Pentru alte sensuri, vezi Lipova (dezambiguizare).

Lipova
Bazarul turcesc, Lipova
Stemă
Lipova Poziția geografică
Coordonate: 46°05′N 21°41′E
Țară	România
Județ	Arad
Atestare documentară	1245
Localități componente	Radna, Șoimoș, Lipova
Guvernare
- Primar	Iosif-Mircea Jichici (PSD, ales 2012)
Suprafață
- Total	134,6  km²
Altitudine	153 m.d.m.
Populație
- Total	11.236 locuitori
- Densitate	83,55 loc./km²
Site: Primăria oraș Lipova

Lipova (în maghiară Lippa) este un oraș în județul Arad, Banat și Crișana, România, alcătuit din reuniunea a trei vechi localități: Radna și Șoimoș, pe malul drept al Mureșului, și Lipova pe malul stâng al acestuia. Are o populație de 9.053 locuitori.

Prima atestare documentară a orașului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324 așezarea este menționată sub denumirea de castellanus de Lypua, topic ce reflectă caracterul fortificat al așezării de la acea vreme.

Date geografice

Orașul este situat pe ambele maluri ale râului Mureș, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului, la poalele Munților Zarandului, în zona de contact dintre aceștia cu Dealurile Lipovei. Distanța față de municipiul Arad este de 34 km, situat la vest. Lipova este la o distanță egală de extremitatea vestică a județului Arad (Nădlacul) și cea orientală (Zamul).

Istorie

Lipova pe Harta Iosefină a Banatului, 1769-1772

În perimetrul Lipovei de astăzi a existat Cetatea Șoimoș, care a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 - 1270). Prima mențiune documentară este din 1245, prin care regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătară din 1241. Cetatea Șoimoș a dispărut după mijlocul secolului al XVI-lea, împreună cu majoritatea construțiilor medievale interioare, din care, în mod sigur, biserica parohială și mănăstirea dedicată Sf. Ludovic de Toulouse (vezi en:Louis of Toulouse, fr:Louis d'Anjou), unchiul regelui Carol Robert de Anjou.

Pe teritoriul Lipovei au fost descoperite de asemenea urme ale unor vechi așezări neolitice, dacice și romane, care dovedesc prezența unei așezării mai timpurii.

În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva iar în 1440 este declarată oraș liber. Cetatea a fost în secolul XV proprietate a Huniazilor.

Fiind amplasată pe râul Mureș, deci în nordul Banatului, Lipova a fost disputată de habsburgi și de otomani. Între 1552 - 1595 și 1613 - 1718, a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Păcii de la Passarowitz în 1718, orașul a revenit definitiv în mâna habsburgilor. Totuși Lipova este una dintre puținele localități stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezentativ în acest sens.

În 1918, deputații Banatului în frunte cu Sever Bocu proclamă unirea Banatului cu România (frontiera cu Sârbia va fi trasata de comisia condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, care a trasat și frontiera româno-ungară). Dar în 1919, armata ungară bolșevică a lui Béla Kun încearcă să recucerească regiunea și este respinsă de armata româno-franceză condusă de generalii Prezan si Berthelot. Alte lupte vor avea loc în zonă în septembrie 1944 între armata germană și cea română.

Populația

Evoluția populației la recensăminte:

Recensământul din 2002 a consemnat în Lipova o populație de 11.236 locuitori. Structura etnică este după cum urmează:

• români: 10.349 (92.10 %)
• maghiari: 491 (4.36 %)
• germani: 214 (1,90%)
• romi (țigani): 113 (1.00 %)
• alții: 0,64%

Sub aspect confesional, religia majoritară este cea ortodoxă, cu 8.767 persoane (78,02%), urmată de religia penticostală cu 1.016 persoane (9,04%) și romano-catolică cu 915 persoane (8,14%). 289 persoane, sau 2,57%, sunt baptiști, în timp ce alte religii au o reprezentare de sub 1% fiecare.

Politică și administrație

Aspect din centrul oraşului, cu strada Nicolae Bălcescu

Consiliul Local al orașului este alcătuit din 15 consilieri împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența
	Partidul Democrat Liberal	7
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Noua Generație	2
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul Conservator	1
	Partidul România Mare	1
	Independenți	1

Administrație

Date de contact ale primăriei:

Primar: Iosif-Mircea Jichici
Telefon: 0040 257 561133
Fax: 0040 257 563067
Email: contact@primarialipova.ro

Orașe înfrățite

• Bătania, Ungaria (1997)

Atracții turistice

Biserica mănăstirii de pelerinaj "Sfânta Maria" din Radna

Biserica ortodoxă

• Muzeul Orășenesc Lipova înființat în 1952 și adăpostit în Castelul Misici, construit în secolul al XIX-lea. Alături de numeroasele obiecte de artă feudală și de o colecție de cărți romanești vechi, muzeul cuprinde și colecțiile de artă ale Eleonorei Costescu și ale lui Vasile Varga.
• Biserica Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", la a cărei ridicare a contribuit, potrivit tradiției, și domnul Țării Românești, Basarab I
• La Ruga, monument de piatră și marmură ridicat în anul 1933. Amintește de mișcările populare din anul 1744, îndreptate împotriva unirii cu Roma și împotriva stăpânirii habsburgice
• Vechea școală românească, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea; cuprinde elemente de stil baroc
• Bazarul turcesc datează din perioada celei de a doua stăpâniri otomane și impresionează prin dimensiuni. Fațada cuprinde 8 pilaștri cilindrici legați între ei prin arcade, ce străjuiesc un larg pasaj comercial. Central, construcția este dominată de un frontispiciu triunghiular.
• Stațiunea balneo-climaterică Lipova situată la o distanță de 3 km de centrul orașului, pe cursul pârâului Șistarovăț. Băile sunt recomandate pentru afecțiuni ale tubului digestiv și afecțiuni cardio-vasculare
• Mănăstirea și biserica de pelerinaj "Maria Radna" a fost ridicată în mai multe etape. Începuturile acestui sfînt lăcaș se leagă de ordinul călugărilor romano-catolici franciscani, care au întemeiat-o în jurul anului 1551. Biserica, începută în anul 1756 și finalizată 26 de ani mai târziu, se remarcă prin altarul de marmură de Carrara pe care este așezată icoana Sf.Maria. În spatele acesteia poate fi admirată lucrarea lui I.Roskovics, Buna Vestire.
• Cimitirul Eroilor.
• Monumentul Eroilor Români și Francezi din Războiul pentru Reîntregire. Monument din 1921 situat la câțiva kilometri la răsărit de Radna, la șoseaua spre Deva, restaurat în vara 2008.
• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă este amplasată în incinta UM 01191, fiind dezvelită la 7 octombrie 1990. Autorul acesteia este Groza Alionti. Pe un postament din beton, realizat în două trepte, s-a montat o placă din marmură albă, care are următoarea inscripție: “GLORIE ETERNĂ EROILOR/ DETAȘAMENTULUI PĂULIȘ/ - SEPTEMBRIE 1944”.
• Cetatea Șoimoș (magh. Solymos, germ. Schoimosch), atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, a fost ridicată în centrul unui cnezat românesc cu scop de apărare contra invaziilor tătare. Înspre finele primei jumătăți a secolului al XIV-lea a fost reconstruită de Iancu de Hunedoara. Elementele renascentiste aparțin secolui următor când, vremelnic, cetatea a devenit reședința principelui Transilvaniei.
• Biserica "Buna Vestire", ridicată în secolul al XVIII-lea; pictura murală a fost realizată de către Nicolae Popescu

Personalități

• Jovan Nenad, autointitulat împărat al Serbiei
• Sever Bocu, fruntaș al mișcării naționale din Banat, membru marcant al Partidului Național Țărănesc, deputat. S-a născut la Șiștarovăț, Arad la data de 19 noiembrie 1874, decedat la 21 ianuarie 1951.
• Daniel Vighi (n. 1956), prozator, eseist, publicist.
• Carmen-Francesca Banciu, scriitoare
• Ion Vințe, activist comunist

Galerie de imagini

• 

  Bazarul Turcesc (secolul XVII)

• 

  Casă din ansamblul de clădiri protejate

• 

  Biserica ortodoxă

• 

  Detaliu interior de la balconul lateral

• 

  Strada „Nicolae Bălcescu”, în centrul orașului

• 

  Detaliu clădiri

• 

  Fațada bisericii „Maria Radna”

• 

  Biserica cu un corp al mănăstirii

• 

  Cetatea Șoimoș

• 

  Monumentul ostașilor români și francezi căzuți în 1919

Bibliografie

• Victor Bleahu, Monografia orașului Lipova, Editura Marineasa, Timișoara, 2006
• Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0

Vezi și

• Castrul roman de la Lipova

Legături externe

• Minunile Lipovei, 31 martie 2007, Evenimentul zilei - ediția de Vest
• Pagina orașului pe situl Consiliului Județean Arad
• Proiect derulat de Centrul Zonal Ecologic Arad - Soimos 2007, finantat de fundatia Alcoa
• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.