Cârța, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Cârța (dezambiguizare).
Cârța
—  Sat  —
Vedere asupra satului
Vedere asupra satului
Cârța se află în România
{{{alt}}}
Cârța
Localizarea satului pe harta României
Cârța se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Cârța
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°47′23″N 24°33′55″E / 45.78972°N 24.56528°E / 45.78972; 24.5652845°47′23″N 24°33′55″E / 45.78972°N 24.56528°E / 45.78972; 24.56528

Țară  România
Județ Actual Sibiu county CoA.png Sibiu
Comună Cârța
Atestare 1322

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 507070
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonală
Amplasare zonală

Cârța, mai demult Cârța Săsească, (în dialectul săsesc Kierz, Kierts, în germană Kerz, în traducere „Candelă”, „Lumânare”, în maghiară Kerc) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Cârța.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt, la circa 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La Cârța a existat o mănăstire fondată încă din anul 1202 de către călugării cistercieni. Apariția cistercienilor la Cârța este legată de căsătoriile regilor arpadieni. În timpul domniei lui Geza al II-lea a fost înființată în Ungaria abația de la Czikador, apoi, în 1179, cea de la Igriș. Spre deosebire de abația de la Igriș, mănăstirea cisterciană de la Cârța a reușit să se refacă după marea invazie a tătarilor din 1241, însă a fost desființată prin decizia regelui Matia Corvin, la data de 27 februarie 1474.

Mănăstirea și biserica[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea de la Cârța, metoc al abației de la Igriș, a fost atestată prima oară în 1223, într-un document din vremea regelui Andrei al II-lea. Astăzi, ruinele ei se pot vedea în lunca Oltului, pe drumul care leagă Sibiul de Brașov. Din chiliile monahilor a mai rămas la sud de biserică un zid înalt, pe care se mai pastrează încă ferestrele încheiate cu arc în plin cintru și o fereastră geminată .

Demografie[modificare | modificare sursă]


Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

Parcela eroilor germani din Primul Război Mondial este amplasată în curtea Bisericii Evanghelice-Lutherane și a fost amenajată în 1926. În cadrul acestei parcele sunt 18 însemne de căpătâi și sunt înhumați 53 eroi germani.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Prin conscripțiune se înțelegea, în limbajul vremii, ceea ce înțelegem astăzi prin termenul recensământ.
  3. ^ a b Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 362.
  4. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 303.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cârța, Sibiu