Cârța, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Pentru alte sensuri, vezi Cârța (dezambiguizare).
Cârța
—  Sat  —
Vedere asupra satului
Vedere asupra satului
Cârța se află în Romania
{{{alt}}}
Cârța
Localizarea satului pe harta României
Cârța se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Cârța
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°47′23″N 24°33′55″E / 45.78972, 24.5652845°47′23″N 24°33′55″E / 45.78972, 24.56528
Țară  România
Județ Actual Sibiu county CoA.png Sibiu
Comună Cârța
Atestare 1322
Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 507070
Prefix telefonic +40 x59 [1]
Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonală
Amplasare zonală
modifică Consultați documentația formatului

Cârța, mai demult Cârța Săsească, (în dialectul săsesc Kierz, Kierts, în germană Kerz, în traducere „Candelă”, „Lumânare”, în maghiară Kerc) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Cârța.

Cuprins

Așezare [modificare]

Localitatea este situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt, la circa 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu.

Istoric [modificare]

La Cârța a existat o mănăstire fondată încă din anul 1202 de către călugării cistercieni. Apariția cistercienilor la Cârța este legată de căsătoriile regilor arpadieni. În timpul domniei lui Geza al II-lea a fost înființată în Ungaria abația de la Czikador, apoi, în 1179, cea de la Igriș. Spre deosebire de abația de la Igriș, mănăstirea cisterciană de la Cârța a reușit să se refacă după marea invazie a tătarilor din 1241, însă a fost desființată prin decizia regelui Matia Corvin, la data de 27 februarie 1474.

Articol principal: Mănăstirea Cârța.

Mănăstirea și biserica [modificare]

Mănăstirea de la Cârța, metoc al abației de la Igriș, a fost atestată prima oară în 1223, într-un document din vremea regelui Andrei al II-lea. Astăzi, ruinele ei se pot vedea în lunca Oltului, pe drumul care leagă Sibiul de Brașov. Din chiliile monahilor a mai rămas la sud de biserică un zid înalt, pe care se mai pastrează încă ferestrele încheiate cu arc în plin cintru și o fereastră geminată .

Demografie [modificare]


Obiectiv memorial [modificare]

Parcela eroilor germani din Primul Război Mondial este amplasată în curtea Bisericii Evanghelice-Lutherane și a fost amenajată în 1926. În cadrul acestei parcele sunt 18 însemne de căpătâi și sunt înhumați 53 eroi germani.

Vezi și [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Prin conscripțiune se înțelegea, în limbajul vremii, ceea ce înțelegem astăzi prin termenul recensământ.
  3. ^ a b Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 362.
  4. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 303.

Bibliografie [modificare]

Legături externe [modificare]

Galerie de imagini [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cârța, Sibiu
v • d • m
Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului
Municipii și orașe Ţara Făgăraşului
Comune (aldin) și sate
Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Scoreiu • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila • Voivodeni
v • d • m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”
Localități principale
StadtUndStuhlHermannstadt.png
Scaunul filial al Tălmaciului
Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei
Alte domenii
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller.
Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.
v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Sibiu
Reședința
Sibiu (154.548 loc.)
 Stema judeţului Sibiu
Municipii

Mediaș (63.153 loc.)
Orașe

Cisnădie (15.648 loc.) · Avrig (14.260 loc.) · Agnita (10.894 loc.) · Dumbrăveni (8.411 loc.) · Tălmaciu (8.837 loc.) · Săliște (5.795 loc.) · Copșa Mică (5.369 loc.) · Ocna Sibiului (4.102 loc.) · Miercurea Sibiului (4.063 loc.)
Comune
Sate
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cârța,_Sibiu&oldid=7795715