Cârța, Sibiu
| Cârța | |
| — Sat — | |
 |
|
 Cârța
|
|
Cârța
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Sibiu |
| Comună | Cârța |
| Atestare | 1322 |
|
|
|
| Fus orar | EET |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 507070 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
|
|
|
 (Click pentru imagine interactivă) |
|
 |
|
modifică  |
|
Cârța, mai demult Cârța Săsească, (în dialectul săsesc Kierz, Kierts, în germană Kerz, în traducere „Candelă”, „Lumânare”, în maghiară Kerc) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Cârța.
Cuprins |
[modificare] Așezare
Localitatea este situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt, la circa 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu.
[modificare] Istoric
Cârța este o fostă mănăstire fondată încă din anul 1202 de către călugării cistercieni. Apariția cistercienilor la Cârța este legată de căsătoriile regilor arpadieni. În timpul domniei lui Geza al II-lea a fost înființată în Ungaria abația de la Czikador, apoi, în 1179, cea de la Igriș.
[modificare] Mănăstirea și biserica
Mănăstirea de la Cârța, metoc al abației de la Igriș, a fost atestată prima oară în 1223, într-un document din vremea regelui Andrei al II-lea. Astăzi, ruinele ei se pot vedea în lunca Oltului, pe drumul care leagă Sibiul de Brașov. Din chiliile monahilor a mai rămas la sud de biserică un zid înalt, pe care se mai pastrează încă ferestrele încheiate cu arc în plin cintru și o fereastră geminată .
[modificare] Demografie
- În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune[2] în rândul românilor din Ardeal, în localitatea Kercz au fost recenzate 44 de familii, adică vreo 220 de persoane.[3] Preotul se numea Sztán (adică Stan), era de confesiune greco-catolică, în Kercz existând o biserică românească, precum și o casă parohială.[3] Denumirea localității (Kercz), precum și prenumele preotului (Sztán) erau redate în ortografie maghiară, cunoscut fiind faptul că rezultatele conscripțiunii urmau să fie date unei comisii formate din ne-români, în majoritate unguri.[4]
- Conform datelor recensământului din 1930, localitatea număra 959 de locuitori, dintre care 502 români, 446 germani, 9 maghiari și 2 cetățeni de altă etnie. Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită din 450 greco-catolici, 442 lutherani, 44 ortodocși, 16 romano-catolici, 5 baptiști și 2 reformați (calvini).
[modificare] Obiectiv memorial
Parcela eroilor germani din Primul Război Mondial este amplasată în curtea Bisericii Evanghelice-Lutherane și a fost amenajată în 1926. În cadrul acestei parcele sunt 18 însemne de căpătâi și sunt înhumați 53 eroi germani.
[modificare] Vezi și
[modificare] Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Prin conscripțiune se înțelegea, în limbajul vremii, ceea ce înțelegem astăzi prin termenul recensământ.
- ^ a b Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 362.
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 303.
[modificare] Bibliografie
- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751) de..., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200., Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș
- Biserici Fortificate din Transilvania
[modificare] Legături externe
- ro Informații și fotografii
- ro Biserici fortificate din Transilvania
- en Fortified churches from Transylvania
- de Kirchenburgen in Siebenbürgen
- hu Erdélyi erődtemplomok
- ro Biserici si fortificatii din Transilvania
- Dicționar de localități din Transilvania
[modificare] Galerie de imagini
-
Ruinele mănăstirii Cârța (sec. XIV) -
1826, Danga pentru vitele din Cârța
|
||||||||||
|
||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||
