Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român
Între 23 octombrie - 4 noiembrie 1861 a fost înființată la Sibiu Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania.
Primul președinte al Astrei a fost Andrei Șaguna, vicepreședinte Timotei Cipariu și secretar George Bariț.
Istorie [modificare]
În 7 februarie 1895, Comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român.
În cadrul Astrei s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tǎslǎuanu alǎturi de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de culturǎ,civilizație, literaturǎ, artǎ și atitudine numitǎ Luceafǎrul. Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creație ardelean”.
Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul "Mihail Kogălniceanu" Iași, "Timotei Cipariu" Blaj, Orăștie, Nasăud, "Ioan Sârbu" Criuleni, "Valul lui Traian" Tighina etc.
Asociația transilvană pentru literatură și cultura poporului român - ASTRA, cum i s-a spus în mod curent, a fost înființată la 23 octombrie 1861 la Sibiu, de către „inteligențiile românești ardelene”, cum erau numiți intelectualii vremii.
Statuetele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.”
După elaborarea înființării Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociația pe mitropolitul Andrei Șaguna - președinte, Timotei Cipariu - vicepreședinte și George Bariț - secretar. Adevăratele țeluri urmărite de Asociație erau conturate din prima zi: dorința fierbinte să fim o singură națiune!
Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca președinți personalități politice și culturale proeminente: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.
După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli), Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”
Publicațiile ASTREI:
- Transilvania - editată la Brașov (1 ianuarie 1868 - 15 decembrie 1878) și la Sibiu (1 ianuarie 1881 - 1946), cu unele întreruperi (în prezent apare la Sibiu);
- Analele Societății Academice Române - publicație de prestigiu în istoria științei și a culturii românești. Apare la București în 1868, în volume anuale care cuprindeau rapoartele sesiunilor, comunicările și conferințele ținute de Academie, alegerile colectivelor de conducere, premierile anuale;
- Tribuna - apare la Sibiu, de la 14 aprilie 1884 și până la 16 aprilie 1903, și a fost condusă, în primii ani, de Ioan Slavici. Ziarul a însemnat, după opinia lui I. Breazu: „triumful Convorbirilor literare în Transilvania”, datorită activității lui I. Slavici și a lui G. Coșbuc.
