Franz Kafka
| Franz Kafka | |
Franz Kafka în 1906 |
|
| Naștere | 3 iulie 1883 Praga, Cehia |
|---|---|
| Deces | 3 iunie 1924 (la 41 de ani) Viena, Austria |
| Profesie | scriitor |
| Naționalitate | austro-ungară |
| Activitatea literară | |
| Subiecte | destinul uman |
| Mișcare/curent literar | expresionism, suprarealism |
| Specie literară | roman |
| Lucrări semnificative | |
| Verdictul, Metamorfoza, Procesul, Castelul | |
| modifică |
|
Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga - d. 3 iunie 1924, Viena) a fost un scriitor evreu de limbă germană, originar din Praga.
Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Romanele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, stranie asupra realității, marcată de expresionism și suprarealism, în care condiția tragică a omului este reprezentată parabolic.
Cuprins |
[modificare] Biografie
Franz Kafka s-a născut la Praga, pe atunci capitala Regatului Boemiei, care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, într-o familie evreiască, fiu al comerciantului Hermann Kafka și al Juliei Kafka, născută Löwy. Limba maternă a lui Kafka, în care a și scris mai târziu, a fost germana, vorbită în acea vreme ca limbă maternă de aprox. un sfert din populația orașului Praga. În anul 1880 ponderea populației evreiești la Praga era de 10,3%, iar cea a populației germane de 22%.[1]
După absolvirea liceului german, Kafka a studiat dreptul, și-a luat doctoratul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga și ulterior ca avocat la compania de asigurări Assicurazioni Generali (1908-1922). A părăsit rareori Praga, a călătorit în Italia, Germania, Austria și a vizitat orașul Arad, trăind într-un "cerc strâmt" până către sfârșitul vieții.
În 1909, Kafka a debutat literar cu primele schițe de proză publicate în revista literară Hyperion, care apărea la München. A întreținut o corespondență asiduă, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer și apoi și cu Milena Jesenska, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în limba cehă câteva povestiri. Scriitorul a lăsat și un jurnal intim, atipic și greu de clasificat.
Inițial, Kafka a suferit de o depresie cronică, fapt demonstrat de majoritatea scrisorilor trimise părinților, surorii sale Ottla și prietenului său Max Brod. A încercat să se vindece de depresie recurgând la soluția medicinii naturiste. Îmbolnăvindu-se de tuberculoză (1917), pe fundalul unui regim vegetarian, care includea și lapte nepasteurizat, Kafka a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sănătății i s-a agravat și, începând din 1922, nu a mai putut lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling, lângă Viena, nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 în brațele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, și ale ultimei sale iubite, Dora Dymant.
Post-mortem, opera sa literară, rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost publicată de poetul Max Brod, prietenul și legatarul său testamentar, cel care nu a dus la îndeplinire rugămintea lui Kafka să ardă manuscrisele.
[modificare] Opera literară
Concepția sa de viață, influențată de filozofia lui Kierkegaard, își găsește expresia într-o modalitate artistică originală, în care elemente de suprarealism se îmbină cu o formă de exprimare proprie expresionismului. Prezentând strivirea personalității în societate, Kafka înfățișează destinul fără perspectivă al omului într-o viziune halucinantă, grotescă, impregnată de anxietate. Romanele și nuvelele sale exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii destructive al unui monstruos aparat birocratic (Procesul, 1925; Colonia penitenciară, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenței sale civice (Castelul, 1926), fie dezintegrarea relațiilor interumane (Metamorfoză, 1915). Impresia de coșmar și tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, într-o formă parabolică, obsesivă. Kafka a exercitat o puternică influență asupra literaturii contemporane.
[modificare] Opere publicate în timpul vieții
- Opinie (Betrachtung), 1913
- Verdictul (Das Urteil), 1913
- Fochistul (Der Heizer), 1913
- Metamorfoza (Die Verwandlung), 1915
- Colonia penitenciară (In der Strafkolonie), 1919
- Un medic de țară (Ein Landarzt), 1919
- Prima durere (Erstes Leid), 1921
[modificare] Opere publicate postum
- Procesul (Der Prozess), 1925
- Castelul (Das Schloß), 1926
- America (Amerika), 1927
- La construirea zidului chinezesc (Beim Bau der chinesischen Mauer), 1931
- Scrisori către Felice (Briefe an Felice)
- Scrisori către Milena (Briefe an Milena)
- Jurnal (Tagebücher)
[modificare] O selecție din opera lui Franz Kafka
[modificare] Povestiri
- Descrierea unei lupte (Beschreibung eines Kampfes – (1904)-(1905)), roman neterminat
- Pregătiri pentru o nuntă la țară (Hochzeitsvorbereitungen auf dem Lande – (1907)-(1908)), roman neterminat
- Verdictul (Das Urteil - September 22-23, (1912))
- Colonia penitenciară (In der Strafkolonie - October (1914))
- Un învățător de țară (Cârtița uriașă) (Der Dorfschullehrer or Der Riesenmaulwurf – (1914)-(1915))
- Blumfeld, un burlac mai bătrâior (Blumfeld, ein älterer Junggeselle – (1915)
- Paznicul criptei (Der Gruftwächter - 1916-( 1917), singura piesă de teatru scrisă vreodată de Kafka, de asemenea nefinalizată
- Un doctor de țară (Ein Landarzt – (1917)
- Vânătorul Gracchus (Der Jäger Gracchus – (1917)
- Marele zid chinezesc (Beim Bau der Chinesischen Mauer – (1917)
- Un raport în fața unei Academii (Ein Bericht für eine Akademie – (1917)
- Refuzul (Die Abweisung – (1920)
- Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler – (1922)
- Investigațiile unui câine (Forschungen eines Hundes – (1922)
- O femeie mică (Eine kleine Frau - (1923)
- Vizuina (Der Bau – (1923)-(1924)
- Josephine cântăreața, sau poporul șoarecilor (Josephine, die Sängerin, oder Das Volk der Mäuse – (1924)
[modificare] Nuvele
- Metamorfoza (Die Verwandlung – noiembrie-decembrie (1915)
[modificare] Romane
- Procesul (Der Prozeß – (1925)
- Castelul (Das Schloß – (1926)
- America (Amerika – (1927)
[modificare] Memorialistică
- Jurnalul (caietele in-cvarto)
- Caietele albastre (in-octavo)
[modificare] Corespondență
- Scrisoarea către tată
- Scrisori către Felice
- Scrisori către Ottla
- Scrisori către Milena
- Scrisori către familie, prieteni, editori
[modificare] Ediții în limba română
- America, traducere de T. Simion Pop și Erika Voiculescu, București, Editura Univers, 1970 (reeditări: RAO Internațional, 1995, 2006; Leda, 2005)
- Castelul, traducere de Mariana Șora, București, Editura pentru Literatură, 1968 (reed.: RAO Internațional, 1995, 2006; Prietenii Cărții, 1996; Leda, 2004)
- Colonia penitenciară, traducere de Mihai Izbășescu, Iași, Editura Moldova, 1991
- Corespondență, traducere de Radu Gabriel Pârvu, vol. I-III, București, RAO International, 2005-2008
- Jurnal, traducere de Radu Gabriel Pârvu, București, RAO Internațional, 2002 (reed.: 2006)
- Metamorfoza, povestiri, traducere de Mihai Izbășescu, București, Editura Leda, 2005
- Opera antumă, povestiri, ediție îngrijită de Radu Gabriel Pârvu, București, RAO Internațional, 1996
- Opere complete, traducere de Mircea Ivănescu, vol. I, Proză scurtă; vol. II, Proză scurtă postumă; vol. III, Jurnal; vol. IV, Scrisori; vol. V, Scrisori către Felice și corespondență din perioada logodnei, București, Editura Univers, 1996-1999
- Pagini de jurnal și corespondență, traducere de Mircea Ivănescu și Al. Alexandru Șahighian, București, Edituira Univers, 1984
- Procesul, traducere de Gellu Naum, București, Editura pentru Literatură Universală, 1965 (reed.: Apollo & Oltenia, 1993; RAO Internațional, 1994, 2007; Historia, 2007)
- Scrieri postume și fragmente, ediție îngrijită de Radu Gabriel Pârvu, vol. I-II, București, RAO Internațional, 1998
- Verdictul și alte povestiri, traducere de Mihai Izbășescu, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969
[modificare] Note
- ^ Ergebnisse der Volkszählungen der K. K. Statistischen Central-Kommission u. a., in: Anson Rabinbach: The Migration of Galician Jews to Vienna. Austrian History Yearbook, Volume XI, Berghahn Books/Rice University Press, Houston 1975, S. 46/47 (Table III)
[modificare] Bibliografie
[modificare] Biografii. Monografii
- Max Brod, Franz Kafka. Eine Biographie. Erinnerungen und Dokumente, Prague, Heinrich Mercy Sohn Verlag, 1937
- Max Brod, Franz Kafka. Souvenirs et documents, traduit de l'allemand par Hélène Zylberberg, Paris, Gallimard, „Leurs Figures”, 1945; Gallimard, „Folio”, 1991
- Max Brod, Franz Kafka. A Biography. Memories and Recollections, New York, Shocken, 1956
- Gilles Deleuze & Felix Guattari. Kafka: Toward a Minor Literature (Theory and History of Literature, Vol 30), Minneapolis, University of Minnesota, 1986
- Martin Greenberg, The terror of art: Kafka and modern literature, New York, Basic Books, 1968
- Ernst Pawel, The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka, New York, Vintage Books, 1985
- Maurice Blanchot, De Kafka à Kafka, Paris, Gallimard, coll. „Idées”, 1981
- Arnaud Villani, Kafka: l'ouverture de l'existant, Paris, Belin, 1984
- Marthe Robert, Seul comme Franz Kafka, Paris, Calmann-Lévy, 1985
- Claude David, Franz Kafka, Paris, Fayard, 1988
[modificare] Monografii critice în limba română
- Radu Enescu, Franz Kafka, monografie, Editura pentru Literatură Universală, 1968, ediția a II-a, Aion, 2006
- Iulian Băicuș, Esența înfricoșătoare a lui Franz Kafka, Editura Universității din București, 2006
[modificare] Legături externe
- en Criticii lui Kafka
- en Kafka în literatură, arte și medicină
- en Kafka și filmul
- en Kafka și comedia
- en Cursul lui Vladimir Nabokov despre Metamorfoza
- en Kafka pe site-ul Katharenei Eirmann, Tărâmul existențialismului
- de The Kafka Project Proiect inițiat în 1998, în scopul scanării textelor lui Kafka în limba germană în forma originală din manuscris și punerea lor on-line la dispoziția publicului larg
- de Eseu despre Kafka
- en Jurnalele lui Franz Kafka serializate în format weblog
- en Das Schloss
- en Franz Kafka și socialismul, o analiză a legăturii lui Kafka cu anarhismul.
- en Franz Kafka