Gellu Naum
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gellu Naum (n. 1 august 1915, Bucureşti — d. 29 septembrie 2001, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist şi unul dintre ultimii mari reprezentanţi pe plan european.
Cuprins |
[modifică] Biografie
S-a născut la 1 august 1915 în Bucureşti, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărăşeşti.
În 1926 intră la liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul.
Între 1933 şi 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde îşi continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog şi filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton.
Întors în ţară în 1939, va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit.
În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun), a cărui activitate deosebit de intensă între anii 1945 şi 1947 îl va face pe André Breton să afirme: "Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la Bucureşti".
După 1947, în condiţiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare în literatură, grupul se destramă iar pentru Gellu Naum începe o lungă perioadă de privaţiuni şi tăcere. Îşi câştigă existenţa din traduceri (Denis Diderot, Samuel Becket, Stendhal, Franz Kafka etc.).
După 1968, regimul comunist îi acordă din nou dreptul de a publica. Scrie succesiv o serie de volume care îi aduc o binemeritată, dar târzie recunoaştere. Este invitat să ţină lecturi publice în Germania, Franţa, Olanda şi Elveţia.
Opera sa este tradusă în principalele limbi internaţionale, fiind încununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pentru întreaga activitate literară, 1986; Premiul european de poezie, Münster, 1999; The American Romanian Academy Arts Award, 2002 ş.a.).
Ca şi André Breton, Gellu Naum a rămas până la sfârşitul vieţii credincios modului suprarealist de a trăi şi de a scrie poezia, ceea ce dovedeşte că pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o opţiune conjuncturală, ci expresia celei mai autentice afirmări de sine.
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu |
||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism - Clasicism |
||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română |
||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
| Toate articolele din serie | ||
| editează | ||
[modifică] Opera
[modifică] Poezii
- Drumeţul incendiar, Tipografia Alfa, Bucureşti, 1936 (cu trei calcuri de Victor Brauner; tiraj de 160 de exemplare dintre care 10 pe hârtie galbenă)
- Libertatea de a dormi pe o frunte, Tipografia Steaua Artei, Bucureşti, 1937 (cu un desen de Victor Brauner; tiraj de 96 de exemplare)
- Vasco de Gama, Institutul de Arte Grafice "Rotativa", Bucureşti, 1940 (cu un desen de Jacques Hérold; tiraj de 150 de exemplare pe hârtie velină)
- Culoarul somnului, Bucureşti, 1944 (cu un portret de Victor Brauner)
- Poem despre tinereţea noastră, Editura S.N., Bucureşti, 1960 (ilustraţii de Jules Perahim)
- Soarele calm, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1961 (copertă şi ilustraţii de Jules Perahim)
- Athanor, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968
- Poeme alese, Editura Albatros, Bucureşti, 1970 (cu un portret de Victor Brauner)
- Copacul-animal, Editura Eminescu, Bucureşti, 1971
- Tatăl meu obosit. Pohem, Cartea Românească, Bucureşti, 1972
- Poeme alese, Cartea Românească, Bucureşti, 1974
- Descrierea turnului, Editura Albatros, Bucureşti, 1975 (în acelaşi an, o ediţie completă, în afară de comerţ a fost tipărită la Editura Litera)
- Partea cealaltă, Cartea Românească, Bucureşti, 1980
- Malul albastru, Cartea Românească, Bucureşti, 1990
- Faţa şi suprafaţa urmat de Malul albastru. Poeme (1989-1993), Editura Litera, Bucureşti, 1994
- Focul negru, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995
- Sora fântână, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995
- Copacul-animal urmat de Avantajul vertebrelor, Colecţia Avangarda, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
- Ascet la baraca de tir, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000 (postfaţă de Ioana Pârvulescu)
- Calea şearpelui, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002 (postum; ediţie îngrijită şi prefaţată de Simona Popescu)
- Despre identic şi felurit. Antologie, Editura Polirom, Bucureşti, 2004 (postum; prefaţă şi notă de Simona Popescu)
[modifică] Proză şi eseu
- Medium, Tipografia Editura Modernă, Bucureşti, 1945 (cu şase reproduceri fotografice)
- Critica mizeriei, în colaborare cu Paul Păun şi Virgil Teodorescu, Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1945
- Teribilul interzis, Atelierele Tipografiei "I.C. Văcărescu", Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1945 (cu un frontispiciu de Paul Păun; tiraj de 300 de exemplare numărate pe hârtie velină)
- Spectrul longevităţii. 122 de cadavre, în colaborare cu Virgil Teodorescu, Colecţia suprarealistă, 1946
- Castelul orbilor, Atelierele Tipografiei "Bucovina", Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1946 (tiraj de 300 de exemplare, dintre care 100 exemplare numărate pe hârtie velină)
- L’Infra-Noir (Infranegrul), în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost, Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1947
- Éloge de Malombre. Cerne de l'amour absolu (Elogiul Malombrei), în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost, Colecţia Infra-Noir, 1947
- Filonul, Editura Tineretului, Bucureşti, 1952
- Tabăra din munţi, Editura Tineretului a C.C. al U.T.M., Bucureşti, 1953
- Poetizaţi, poetizaţi..., Editura Eminescu, Bucureşti, 1970
- Zenobia, Cartea Românească, Bucureşti, 1985
- Întrebătorul, Editura Eminescu, Bucureşti, 1996
- Despre interior-exterior. Gellu Naum în dialog cu Sanda Roşescu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003 (postum)
[modifică] Teatru
- Insula. Ceasornicăria Taus. Poate Eleonora, Cartea Românească, Bucureşti, 1979
- Exact în acelaşi timp. Teatru, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2003 (postum; ediţie îngrijită şi prefaţată de Ion Cocora)
[modifică] Literatură pentru copii
- Aşa-i Sanda, Bucureşti, 1956
- Kicsi Sari, Bucureşti, 1956
- Cel mai mare Gulliver, Bucureşti, 1958
- Das Buch von Apolodor (Cartea lui Apolodor), Editura Tineretului, Bucureşti, 1963 (tradusă în germană de Franz Johannes Bulhardt)
- A doua carte cu Apolodor, Bucureşti, 1964
- Cartea cu Apolodor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1975
- Cărţile cu Apolodor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1979
- Amedeu, cel mai cumsecade leu, poezii, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
- Apolodor, un mic pinguin călător, poezii, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
[modifică] Opere traduse în alte limbi
- Das Buch von Apolodor , Editura Tineretului, Bucureşti, 1963 (traducere în germană de Franz Johannes Bulhardt)
- Zebegeny a Pinguin, Bucureşti, 1963
- Zebegeny ujabb kalandjai, Bucureşti, 1964
- Gladiator az autobusban, Editura Kriterion, Bucureşti, 1977 (traducere de Balog József)
- Mon père fatigué, Arcane 17, Paris, 1983 (traducere în limba franceză de Sébastien Reichmann)
- Zähne von Worten zermalmt, Editura Kriterion, Bucureşti, 1983 (traducere în limba germană de Anemone Latzina)
- My Tired Father, Editura Inkblot, Oakland, 1986 (traducere în limba engleză de James Brook)
- Zenobia, Wieser Verlag, Klagenfurt, [Salzburg], 1990 (traducere în limba germană de Georg Aescht)
- Partea cealaltă / L'autre coté, Cartea Românească, Bucureşti, 1991 (ediţie bilingvă, traducere în limba franceză de Annie Bentoiu şi Andrée Fléury)
- Zhnobia, Editura Forma, Atena, 1992 (traducere în limba greacă de Victor Ivanovici)
- Black Box, Wieser Verlag, Klagenfurt, Salzburg, 1993 (traducere în limba germană de Oskar Pastior şi Georg Aescht)
- The advantage of vertebre, San Francisco, 1993 (traducere în limba engleză de James Brook şi Sacha Vlad; ediţie în afara comerţului)
- Zenobia, Maren Sell, Calman Lévy, Paris, 1995 (traducere în limba franceză de Luba Jurgenson şi Sébastien Reichmann)
- L'ekzacto de l'ombro, Eldonejo Bero, Berkley, 1995
- Patro mia laca. L'avantago de l'vertebroj, Eldonejo Bero, Berkley, 1995
- Zenobia, Northwestern University Press, Evanston, Illinois, 1995 (traducere în limba engleză de James Brook şi Sacha Vlad)
- Rede auf dem Bahndamm an die Steine, Amman Verlag, Zürich, 1998 (traducere în limba germană de Oskar Pastior)
- My Tired Father, Green Integer København & Los Angeles, 1999
- Oskar Pastior entdeckt Gellu Naum, Europa Verlag, Hamburg-Wien, 2001
- Pentru Gellu Naum = For Gellu Naum, Editura Vinea / Editura Icare, Bucureşti, 2002 (ediţie bilingvă coordonată de Iulian Tănase)
- La quinta essenza / A cincea esenţă. Antologie bilingvă româno-italiană, selecţie, traducere, eseu introductiv şi biobibliografie de Geo Vasile, Editing Edizioni, Treviso, 2006, 312 p.
- Gramatica labirintului / La grammatica del labirinto. Antologie bilingvă româno-italiană, selecţie, traducere, postfaţă şi biobibliografie de Geo Vasile, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, 314 p.
- Vasco da Gama şi alte poheme = Vasco da Gama and other pohems, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007 (ediţie bilingvă; introducere şi traducere în limba engleză de Alistair Blyth)
Majoritatea notelor bibliografice au fost extrase din antologia Literatura română de avangardă, îngrijită de Gabriela Duda, Universitatea din Ploieşti, Editura Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0730-X
[modifică] Premii şi distincţii
- 1958 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii, Bucureşti
- 1968 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri, Bucureşti
- 1975 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, Bucureşti
- 1986 - Premiul special al Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate literară, Bucureşti
- 1992 - Premiul naţional de poezie „Mihai Eminescu”, Botoşani
- 1992 - Premiul Republicii Zair pentru poezie străină, Kinshasa
- 1995 - Premiul Fundaţiei Culturale Române pentru excelenţă artistică, Bucureşti
- 1997 - Premiul revistei Flacăra „Magician al cuvântului”, Bucureşti
- 1999 - Premiul european de poezie, Münster
- 2002 Titlul de „Cavaler al Literaturii” acordat de Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte Oradea (ASLA)
- 2002 - The American Romanian Academy Arts Award
[modifică] Bibliografie
- Ion Pop, Gellu Naum: poezia contra literaturii, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001
- Simona Popescu, Salvarea speciei: (despre suprarealism şi Gellu Naum), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000
- Simona Popescu, Clava: critificţiune cu Gellu Naum, Piteşti, Editura Paralela 45, 2004
- Vasile Spiridon, Gellu Naum (micromonografie), Braşov, Editura Aula, 2005
- Alina Ologu, Gellu Naum: experimentul poetic, Constanţa, Editura Pontica, 2007
