Paul Klee
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. |
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
Paul Klee (n. 18 decembrie 1879 în Münchenbuchsee lângă Berna, Elveţia - d. 29 iunie 1940 în Muralto) a fost un pictor, desenator şi teoretician german al artei de origine elveţiană .
A fost membru al grupărilor avangardiste germane, profesor la Bauhaus, a îmbinat tendinţele moderne în artă într–un desen sintetic, cu linii cromatice îndrăzneţe.
Subiectele lui Klee acoperă o plajă infinită, mergând de la motive figurative (personaje, peisaje terestre, acvatice şi celeste) la forme geometrice sobre şi polimorfe (săgeţi, cruci, stele, puncte) şi la scrisori (pictograme, hieroglife).
Operele sale, acuarele sau guase, au un format adesea limitat la dimensiunea unei foi de scris. Uleiurile şi pastelurile, pe pânză sau pe hârtie de ziar, sunt de dimensiuni medii si mari.
Originalitatea şi extrema diversitate a limbajului tematic, varietatea surselor de inspiraţie, bogăţia desenului şi formelor, singularitatea expresiei cromatice, reflecţiile asupra formatului, nenumăratele tehnici mixte şi de material indică un inventar prolix.
[modifică] Date biografice
Pictorul elveţian Paul Klee îşi petrece copilăria la Berna. Ezită între o carieră de violonist şi una de pictor. În 1900 se înscrie la Academia din München şi pentru scurtă vreme studiază cu F. von Stuck. În următorii ani călătoreşte în Italia. Revenind la Berna, cântă în orchestra municipală pentru a se întreţine. Paralel, creează îndeosebi acuarele, desene şi gravuri.
Între 1905-1906 vizitează Berlinul şi expoziţiile lui de artă contemporană. La Paris explorează Luvrul, apoi se instalează cu soţia, pianistă, la München. Prima sa expoziţie la muzeul din Berna este un succes. În 1911 Klee îi întâlneşte pe membrii grupării Der Blaue Reiter şi descoperă cubismul. Realizează acuarelele "În carieră" şi "Câmp de luptă".
Călătoria în Tunisia din aprilie 1914 îi revelează culoarea: "Motiv din Hammamet".
La izbucnirea războiului este mobilizat, separat de prietenii săi. Demobilizat în 1918, redactează un eseu despre elementele artei grafice, pictează acuarele şi desenează. În 1920 publică scrierile teoretice; îi sunt consacrate monografii, iar Galeria Goltz din München îi expune operele, printre care "Cacademoniaque", "Îngeri coloraţi", "Sub steaua neagră". În noiembrie 1920 Gropius îl invită să predea la Bauhaus; Klee se instalează la Weimar. Lucrează plecând de la motive liniare trasate cu riga: "Înlănţuire", "Graatie e cristal", "Castel în Spania", "Eros" - unde menţine neregularitatea ductului tras cu mâna nesprijinită "Peisaj cu copil".
După o călătorie în Sicilia, în 1924, asociază pedagogia şi activitatea creatoare. Între 1926 şi 1931 călătoreşte în Europa şi Egipt. În 1931 acceptă o catedră de tehnică picturală la Academia din Düsseldorf.
Klee suferă de sclerodermie, crizele devenind mai frecvente. Angoasa îi cuprinde operele: "Teama". Al doilea război mondial şi apropierea morţii îi inspiră: "Explozie de teamă III", "Înger încă feminin" şi "Moartea şi focul".
Fundaţia P. Klee, creată în 1946, a depus operele artistului la muzeul din Berna în 1952.
[modifică] Legături externe
- ro Paul Klee
