Păcat originar
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Expresia biblică Păcat originar apare în următorul loc din Noul Testament:
Epistola lui Pavel către Romani 5:12: “De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit.”
Conform lui Leibniz, anticii numeau păcatul lui Adam drept felix culpa, adică o greșeală din care a izvorât actul cel mai nobil cu putință, sacrificiul lui Isus Hristos.[1] El argumentează acest punct de vedere citând tezele Sfântului Augustin, care sublinia în repetate rânduri că Dumnezeu a permis răul doar pentru a produce un bine cât mai mare[1] și ale Sfântului Toma, care arăta că permiterea răului lucrează spre binele universului.[2][1]