Păcat originar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Căderea în păcat a lui Adam și Eva, pictură realizată de Michelangelo

Expresia biblică Păcat originar apare în următorul loc din Noul Testament:

Epistola lui Pavel către Romani 5:12: “De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit.”

Conform lui Leibniz, anticii numeau păcatul lui Adam drept felix culpa, adică o greșeală din care a izvorât actul cel mai nobil cu putință, sacrificiul lui Isus Hristos.[1] El argumentează acest punct de vedere citând tezele Sfântului Augustin, care sublinia în repetate rânduri că Dumnezeu a permis răul doar pentru a produce un bine cât mai mare[1] și ale Sfântului Toma, care arăta că permiterea răului lucrează spre binele universului.[2][1]

Iudaismul mainstream și islamul nu recunosc conceptul de păcat originar.[3][4][5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c en G.W. Leibniz, Theodicy.
  2. ^ Toma de Aquino in libr. II. sent. dist. 32, qu. I, art. 1.
  3. ^ SIN: – Jewish Encyclopedia. Retrieved 12 July 2013.
  4. ^ „Islamic beliefs about human nature”. ReligionFacts. . Accesat în . 
  5. ^ „Repentance - Oxford Islamic Studies Online”. www.oxfordislamicstudies.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . Arabic tawbah. A major theme of the Quran, mentioned over seventy times and with an entire surah (9) titled for it. Usually described as turning toward God, asking forgiveness, and being forgiven. Islam has no concept of original sin, need for atonement, or ecclesiastical confession. Repentance and forgiveness are a direct matter between the individual and God, requiring no intercession. In cases of sin against another person, restitution is required. In cases of sin against God, repentance, remorse, and resolution to change one's behavior are considered sufficient. Although classical scholars emphasized the individual dimension of repentance, many revivalists and reformists have tied individual actions to larger issues of public morality, ethics, and social reform, arguing for reimplementation of the Islamic penal code as public expiation for sins. Sufis understand repentance as a process of spiritual conversion toward constant awareness of God's presence. Muhammad reputedly requested God's forgiveness several times daily.