Păcat originar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Căderea în păcat a lui Adam și Eva, pictură realizată de Michelangelo

Expresia biblică Păcat originar apare în următorul loc din Noul Testament:

Epistola lui Pavel către Romani 5:12: “De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit.”

Conform lui Leibniz, anticii numeau păcatul lui Adam drept felix culpa, adică o greșeală din care a izvorât actul cel mai nobil cu putință, sacrificiul lui Isus Hristos.[1] El argumentează acest punct de vedere citând tezele Sfântului Augustin, care sublinia în repetate rânduri că Dumnezeu a permis răul doar pentru a produce un bine cât mai mare[1] și ale Sfântului Toma, care arăta că permiterea răului lucrează spre binele universului.[2][1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c en G.W. Leibniz, Theodicy.
  2. ^ Toma de Aquino in libr. II. sent. dist. 32, qu. I, art. 1.