Constructivism (artă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Constructivismul este o mișcare artistică ce s-a născut în Uniunea Sovietică imediat după Revoluția bolșevică. A fost influențată de futurismul rusesc și suprematismul fondat de pictorul Kazimir Malevici.

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Suprematismul tindea spre o totală abstracție geometrică, spre valori metafizice asociate cu materiile sau structurile. Kazimir Malevici teoretiza "conștiința cosmică" (P.D.Uspenski): "Pictura mea nu aparține numai Pământului, Pamântul a rămas în urmă ca o casă devorată de viermi." (Malevici)

Constructivismul era privit ca o nouă estetică, ca un efort de a armoniza arta cu producția industrială, ca un efort de a-i uni pe intelectuali și pe muncitori, de a șterge granițele dintre muncă și artă.

Artiști ai constructivismului clasic[modificare | modificare sursă]

Artiștii plastici sunt aranjați în ordine cronologică a anilor de naștere:

Constructivismul românesc[modificare | modificare sursă]

Constructivismul românesc s-a grupat în special în jurul revistei Contimporanul condusă de Ion Vinea. Constructiviștii subliniau necesitatea unei corespondențe între artă și spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventează forme noi, conturând natura. Ion Vinea a solicitat drept colaboratori ai revistei pe scriitorii Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar și pictori și sculptori dintre care Constantin Brâncuși. Alte reviste constructiviste din România s-au numit 75 HP și Punct.

Note, referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]