Karl Marx
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Filozofi occidentali Filozofia secolului XIX |
|
|---|---|
| Karl Heinrich Marx | |
| Nume - Karl Marx | |
| Naștere - 5 mai 1818 (Trier, Germania) | |
| Deces - 14 martie 1883 (Londra, Anglia) | |
| Școală/tradiție - Marxism | |
| Interese principale | |
| Politică, Economie, luptă de clasă | |
| Idei importante | |
| Co-fondator al Marxismului (cu Engels), materialism dialectic, înstrăinare și exploatarea muncitorului, Manifestul comunist | |
| Influențe | A influențat |
| Hegel, Kant, Smith, Ricardo, Rousseau | |
Karl Heinrich Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Germania - d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un filozof german, economist și publicist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești.[necesită citare] A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea.[necesită citare] Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist[1]. Abordarea sa este vizibilă din prima linie a primului capitol al Manifestul Partidului Comunist: "Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă". Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de altă parte, Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității revoluționare organizate. În acest model capitalismul va lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei muncitoare internaționale. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată bolșevicilor marxiști.
Cuprins |
[modificare] Influențe asupra gândirii lui Marx
Marx a fost puternic influențat de:
- Metoda dialectică și orientarea istorică a lui Friederich Hegel;
- Economia politică clasică a lui Adam Smith și David Ricardo;
- Gândirea socialiștilor francezi, în particular Jean-Jacques Rousseau, Henri de Saint-Simon și Charles Fourier;
- Filozofia materialistă timpurie germană, în particular Ludwig Feuerbach;
- Solidaritatea cu clasa muncitoare a lui Friedrich Engels.
Marx s-a inspirat din dialectica lui Hegel, deși i-a criticat vehement concepția asupra filozofiei istoriei, descoperă materialismul și critica religiei în lucrările lui Feuerbach, adoptă ideile socialist-utopice ale lui Saint-Simon și se îndoctrinează cu economia politică modernă dezvoltată de Adam Smith. În timp ce Hegel era un filozof idealist, Marx a urmărit să rescrie dialectica în termeni materialiști.
Pornind de la aceste izvoare el elaborează treptat Materialismul istoric ca teorie științifică a analizei istorice a societății (Teze asupra lui Feuerbach, 1845; Ideologia germană, 1846; Mizeria filozofiei, 1847). Marx ia contact cu mișcarea muncitorească și redactează împreună cu Friedrich Engels Manifestul partidului comunist (1848), care are ca motto celebrul apel: "Proletari din toată lumea, uniți-vă !" Expulzat din Germania, apoi și din Franța, se refugiază la Londra în Marea Britanie unde își petrece timpul în special în sălile de lectură ale bibliotecii de la British Museum. Acolo înmagazinează cunoștințe teoretice cu care își dezvoltă mai departe sistemul, având totuși puțin contact cu clasa muncitoare, al cărei mentor avea să devină. Aici scrie Luptele de clasă în Franța (1850), Bazele critice ale economiei politice (1858) și începe redactarea lucrării sale fundamentale, Capitalul.
În 1864, Marx este principalul diriguitor al Primei Internaționale Socialiste, căreia îi dă ca obiectiv abolirea capitalismului. Pentru Marx, istoria omenirii se bazează pe lupta de clasă: pentru a se elibera, proletariatul, victimă a exploatării capitaliste, trebuie să se organizeze la nivel internațional, să cucerească puterea politică și, în această fază de dictatură a proletariatului, să realizeze desființarea claselor sociale, ceea ce, într-o fază superioară, va duce de la sine la dispariția statului și la întemeierea societății comuniste.
Doctrina marxistă sau Marxismul reprezintă ansamblul concepțiilor politice, filozofice și sociale ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și ale continuatorilor lor. Marxismul se bazează pe materialism și pe socialism, el este în același timp teorie și program al mișcărilor muncitorești organizate. Pentru marxiști, materialismul reprezintă baza teoretică, opusă idealismului, considerat ca instrument speculativ în slujba burgheziei. În doctrina marxistă, materialismul are două aspecte: unul dialectic, care exprimă legile generale ale lumii exterioare și ale gândirii umane, un altul istoric, care afirmă că numai realitatea socială determină conștiința oamenilor. Dezvoltarea istorică a societății ar fi condiționată de contradicțiile diverselor "moduri de producție" (primitiv, sclavagist, feudal, capitalist) și de "relațiile de producție", adică de raporturile dintre oameni în procesul de producție. Aceste contradicții se exprimă prin lupta de clasă, care este astfel motorul istoriei.
Marx a elaborat și o teorie a valorii: valoarea este expresia cantității de muncă conținută de un produs. "Plus-valoarea" reprezintă diferența dintre valoarea creată de muncitor în timpul muncii prestate și salariul primit, și reflectă astfel gradul exploatării capitaliste.
[modificare] Marxism și marxianism
Termenul de marxism se referă la ideile lui Marx așa cum au fost interpretate de Vladimir Ilici Lenin și de ideologiile oficiale ale statelor socialiste. Termenul de marxianism se referă la punctele de vedere ale lui Marx însuși, ceea ce ar fi crezut și afirmat el însuși, fără distorsionarea produsă de către interpretarea leninistă.
O anecdotă în această privință: după ce partidul francez al muncitorilor s-a scindat într-un partid reformist și unul revoluționar, unii l-au acuzat pe Jules Guesde (liderul celui din urmă) că ia ordine de la Marx; Marx i-a zis ginerelui său Paul Lafargue: „dacă ăsta e marxism, atunci eu nu sunt marxist” (într-o scrisoare către Engels, Marx l-a acuzat mai târziu pe Guesde de a fi „bakuninist”).[2]
Cercetătorul american Hal Draper remarca: „Sunt puțini gânditori în istoria modernă a căror gândire a fost atât de distorsionată de cei care au interpretat-o, marxiști și antimarxiști laolaltă.”
[modificare] Citate despre români
- „Poarta renunță la Basarabia. Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană n-a fost niciodată suverană asupra țărilor române. Poarta însăși recunoscuse acest lucru, când la Carlovitz, presată de poloni să cedeze Moldo-Valachia, ea răspunsese că nu are dreptul de a face vreo cesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate.” (K. Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), București, 1964)
- „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din Moldo-Valahia se numesc ei înșiși români; vecinii lor îi numesc vlahi sau valahi…”
- „Moldova nu va plăti nici un tribut Rusiei (art. 2); Rusia nu se va amesteca în afacerile țării și nici unui rus nu-i va fi permis să se căsătorească și să dobândească moșii în Moldova…”
[modificare] Apartenența de clasă
Karl Marx s-a născut ca fiu de burghezi și s-a căsătorit cu o aristocrată, dar a trăit mult timp ca pauper, fiind susținut financiar de capitalistul Engels.
Marx se lăuda a fi inspiratorul și eminența cenușie a Comunei din Paris, fără a avea însă merite reale în această privință. Guvernul german a cerut extrădarea lui Marx din Marea Britanie, dar prim-ministrul britanic a refuzat cererea. Puțin a lipsit ca Marx să fie asasinat de un agent secret german, în timp ce locuia la Londra.
Tatăl lui Marx a fost un evreu convertit la protestantism, fiind adept al Epocii Luminilor.[3] Educația la vârste fragede a lui Marx a fost influențată de profesori de orientare liberal-umanistă.[4]
Din punct de vedere religios, Marx a început drept creștin fidel,[5] iar idealul comunist l-a îmbrățișat tot în calitate de creștin, devenind membru al Ligii celor Drepți, o organizație comunist-creștină. Mai târziu a devenit ateu și a făcut Liga celor Drepți să apostazieze de la credința creștină, rebotezând-o drept Liga Comuniștilor.
[modificare] Note
- ^ Manifestul Partidului Comunist (Wikisource)
- ^ David McLellan Karl Marx: His life and Thought. New York: Harper and Row, 1973, p. 443.
- ^ „Karl Marx – Stanford Encyclopaedia of Philosophy”. http://plato.stanford.edu/entries/marx/. First published Tue 26 Aug 2003; substantive revision Mon 14 Jun 2010. Accessed 4 March 2011.
- ^ Wheen 2001. p. 13.
- ^ a b Richard Wurmbrand, Marx și Satan cap. I. Schimbare de credință, Scrierile creștine ale lui Marx. Citat: „La început, Marx a avut convingeri creștine. Când a terminat liceul, în certificatul său de absolvent, în dreptul rubricii «Cunoștințe de religie» erau scrise următoarele cuvinte: «Cunoștințele sale despre credința și morala creștină sunt destul de clare și bine asimilate. El cunoaște într-o oarecare măsură și istoria Bisericii creștine.»” Sursa lui Wurmbrand pentru citat: Moses Hess, Rome and Jerusalem (New York: Philosophical Library, 1958), p. 10.
[modificare] Bibliografie
- K. Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), București, 1964, p.106.
- Wheen, Francis (2001). Karl Marx. London: Fourth Estate. ISBN 978–1857026375
[modificare] Vezi și
[modificare] Legături externe
Definiții din Wikționar
Manuale de la Wikimanuale
Citate de la Wikicitat
Texte sursă de la Wikisursă
Imagini și media de la Commons
Știri de la Wikiștiri
- V. I. Lenin (1914): Karl Marx - scurtă schiță biografică și expunere a marxismului
- Karl Marx și Friedrich Engels (1848): Manifestul Partidului Comunist
- Karl Marx: Despre problema evreiască Traducere de Alexander Tendler
- Paul Lafargue: Determinismul economic al lui Karl Marx Traducere de Alexander Tendler
- en Winston Churchill: Zionism versus Bolshevism
- fr Webpage du séminaire Marx de l'Université de Paris Sorbonne
- Nicolae Drăgușin despre Manifestul Partidului Comunist: Actualitatea unui produs stricat
- TISMĂNEANU: Karl Marx, la 125 de ani de la moarte, 15 Martie 2008, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, Evenimentul zilei
- Fantoma lui Karl Marx bântuie iar România, 15 Martie 2008, Andrei Crăciun, Adrian Grama, Evenimentul zilei