Stenografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Stenografia este o tehnică de scriere foarte rapidă printr-un sistem de scriere simplificat, cu ajutorul căruia se poate nota vorbirea cu viteza cu care este rostită. Cu toate că există o multitudine de mijloace moderne de înregistrare a convorbirilor, stenografia rămâne suverană întrucât nu este dependentă de aparatura electromecanică care se poate defecta în orice moment. Înlocuirea alfabetului latin cu unul mai rapid își găsește utilizarea în multe domenii de activitate: în munca administrativă și de secretariat; în activitatea studenților la cursurile universitare (luarea notițelor la cursuri concomitent cu perfecționarea stenografiei).

Stenografia în România[modificare | modificare sursă]

Sistemul stenografic utilizat in țara noastră, pentru limba română, este sistemul Henri Stahl (1877-1942), creat in 1908, și perfecționat de fostul său elev, Aurel Boia (1913-1998; poet și traducător ; contribuții la limba artificială esperanto).

Este un sistem de scriere rapidă prin strângerea cuvintelor și expresiilor (stenos), utilizând un schelet consonantic întocmit pe baza frecvenței și combinațiilor sunetelor în limba română și este alcătuit din 24 de semne grafice.

Sistemul stenografic Henri Stahl poate fi utilizat cu succes cu o viteză de scriere de până la 180 cuvinte pe minut și poate fi folosit, cu bune rezultate și pentru alte limbi.


Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stenografie